REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Vineri, 26 septembrie 2014

Adunarea Generală a ONU şi semnalele pe care le transmit liderii lumii întruniţi la New York constituie una din temele predilecte ale presei internaţionale. Preşedintele Obama "a prezentat un nou plan ambiţios al Statelor Unite în această lume agitată", scrie New York Times. Liderul de la Casa Albă a precizat că "pericolul reprezentat de Statul Islamic este doar cea mai urgentă dintre multele probleme de pe glob care au obligat Statele Unite să preia conducerea, de la opoziţia faţă de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, la coordonarea acţiunilor de combatere a epidemiei Ebola din vestul Africii, şi până la facilitarea formării unui nou guvern de unitate în Afganistan şi organizarea unei campanii vizând oprirea schimbării climatice", notează cotidianul new-yorkez. Washington Post încearcă să facă un bilanţ al ţărilor implicate în coaliţia împotriva Statului Islamic.

În vreme ce "preşedintele Obama declara că peste 40 de ţări s-au oferit să se alăture coaliţiei", secretarul de stat John Kerry afirma că numărul acestora depăşeşte 50, iar "într-un document publicat de Departamentul de Stat erau numite 62 de ţări care acordă sprijin coaliţiei conduse de Statele Unite", relatează oficiosul de la Washington. Diario de Noticias conchide că "preşedintele Obama le-a cerut liderilor lumii să se alăture Americii în lupta împotriva concepţiei radicaliştilor islamici şi a Rusiei, bazate pe principiul "Forţa face dreptul". Prezent la rândul său la ONU, preşedintele Iranului "face apel la unirea lumii întregi împotriva extremismului în numele Islamului", dar acuză Occidentul că ar fi ajutat la ascensiunea facţiunilor militante şi a terorismului, prin războaiele declanşate de Statele Unite şi politicile referitoare la Orientul Mijlociu - mai citim în Washington Post.

Iar Le Monde relatează că avioanele franceze vor continua să bombardeze poziţiile Statului Islamic din Irak, după decapitarea ostaticului francez în Algeria. Ameninţarea reprezentată de Statul Islamic, constată EUobserver, s-a aflat şi în centrul discursurilor rostite de liderii europeni la ONU, punând în umbră războiul din Ucraina. Totuşi, doi din vecinii Rusiei - Estonia şi Finlanda - precum şi Ucraina însăşi, "au plasat războiul dintre Ucraina şi Rusia pe primul loc al agendei lor", notează Observatorul european, cu menţiunea că premierul Suediei a indicat că Moscova ar trebui cooptată în procesul de reglementare a crizei ucrainene. De altfel, şi preşedintele Poroşenko "speră ca Rusia să-şi schimbe atitudinea faţă de relaţia cu Ucraina", scrie ediţia ucraineană a ziarului Pravda cu referire la o conferinţă de presă susţinută la Kiev.

Deocamdată însă, notează publicaţia ucraineană Korrespondent, tot Poroşenko a semnat un decret care "stabileşte drept prioritară dezvoltarea parteneriatului strategic dintre Ucraina şi Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO" şi care prevede închiderea temporară a punctelor de trecere a frontierei cu Rusia. În plus, Ucraina "intenţionează să-şi prezinte candidatura de aderare la Uniunea Europeană în 2020", evidenţiază La Stampa. Rossiiskaia Gazeta acuză armata ucraineană că a "masacrat mii de locuitori ai Doneţsk-ului" înainte de retragerea sa în urma convenirii armistiţiului. În fine, The Times informează că "Putin îşi întăreşte controlul asupra presei", iar "vocea Kremlinului va deveni mai puternică în Rusia şi mai departe".

(Adriana Buzoianu)

Share