REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Joi, 18 septembrie 2014

Mutări strategice cu bătaie lungă se prefigurează pe tabla de şah a lumii. Iată cum sunt decriptate de comentatorii presei internaţionale. Dezbaterile intense privind referendumul de astăzi pentru independenţa Scoţiei au plasat la antipozi temele electorale. Liderul naţionalist scoţian Alex Salmond îi reasigură pe alegători că o Scoţie independentă va menţine lira ca monedă naţională, în timp ce liderul declarat împotriva independenţei, Alistair Darling, susţine că rămân întrebări legate de moneda naţională, pensii şi viitorul serviciilor de sănătate. Totuşi, Scotsman încă se întreabă "Dacă este mai rău să fii condus de la Edinburg sau de la Londra" şi constată că "zonele izolate din Scoţia sunt nesigure în privinţa avantajelor de pe urma independenţei", în timp ce "The Telegraph" ţine să atragă atenţia asupra lucrurilor aparent neimportante care vor trebui schimbate dacă Scoţia va vota pentru independenţă. "A deveni o ţară independentă înseamnă mai mult decât a arbora un nou steag. Totul se va schimba", avertizează cotidianul britanic. Dincolo însă de campania electorală, "Scoţia se pregăteşte pentru viaţa de după referendum", remarcă "EU-Observer". Tendinţe de fragmentare şi în estul continentului. În timp ce majoritatea ucrainenilor au încredere în preşedintele lor şi vor pace în regiunile din est, potrivit "Pravda", ministrul rus de externe, citat de "Korrespondent", subliniază că "Noile sancţiuni împotriva Rusiei nu fac decât să aprofundeze conflictul din Donbas".

"The Guardian" încearcă să arate "Cum să-i închizi uşa lui Putin" şi consideră că "Europa poate rezolva această criză şi contracara agresiunea Rusiei, dar ea are nevoie de un plan clar de 10 ani". Dar "Cu Moscova este greu de câştigat", apreciază "Gazeta Wyborcza", care explică scăderea tonului preşedintelui Poroşenko după summitul NATO din Ţara Galilor, când a înţeles că nu poate conta pe un ajutor serios din partea Occidentului în privinţa înarmării, ci numai pe sprijin economic. Din zona conflictului deschis, "Russia Today" dă un semnal puternic, citându-l pe preşedintele Egiptului: "Teroarea din Orientul Mijlociu şi Africa, în drum spre Europa". Germania se confruntă cu problema radicalilor islamişti care au luptat pentru gruparea jihadistă ce a proclamat califatul şi s-au întors în ţară, consemnează "Der Spiegel", în timp ce "SUA au schimbat strategia, iar armata este pregătită să trimită infanteria în Irak, dacă actualul plan de luptă cu Statul Islamic va eşua", anunţă "Gazeta Wyborcza". Pe de altă parte, noul premier irakian a declarat că trupele terestre nu sunt nici necesare, nici dorite, însă a cerut în schimb comunităţii internaţionale să îşi extindă campania împotriva grupului extremist în Siria. Premierul Irakului a mai precizat că lupta împotriva organizaţiei Statul Islamic va continua până când gruparea va fi atacată pe ambele fronturi, notează "The Guardian". În final, o informaţie despre România ajunge în paginile ziarului "Le Monde". "Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru lacunele şi deficienţele din ancheta asupra reprimării violente a manifestaţiilor din iunie 1990 de la Bucureşti", precizează publicaţia şi subliniază "îndoiala serioasă asupra obiectivităţii şi imparţialităţii procedurii". După 24 de ani de la mineriadă, CEDO a mai concluzionat că procedurile au depăşit cu mult orice "termen rezonabil". Una dintre ele, privind moartea unui protestatar, este în continuare în curs în România, mai arată "Le Monde".

(Autor: Iulia Lăpădat)

Share