REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Miercuri, 17 septembrie 2014

Presa internaţională acordă spaţii ample ratificării acordului de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană. "Slavă Europei, Slavă Ucrainei", este mesajul pe care l-a transmis preşedintele ucrainean Petro Poroşenko imediat după ce Rada Supremă a Ucrainei a ratificat documentul. Din Korrespondent aflăm că "Ratificarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE din Rada Supremă de la Kiev s-a desfăşurat în sincron cu cea din Parlamentul European, devenind astfel un eveniment în premieră în Uniunea Europeană". Publicaţia Euractiv ridică însă semne de întrebare privind viitorul relaţiilor dintre părţi.

"Concesiile importante făcute Rusiei sugerează că viitorul relaţiilor este îndoielnic", scrie Euractiv, care se referă la legile adoptate ieri la Kiev. Potrivit Pravda, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat proiectele de lege privind acordarea unui statut special regiunilor Doneţk şi Lugansk şi privind amnistierea luptătorilor separatişti. Conform documentelor aprobate, alegerile locale în Doneţk şi Lugansk vor avea loc la data de 7 decembrie 2014. De asemenea, respectiva lege garantează utilizarea şi vorbirea liberă a limbii ruse dar şi a altor limbi pe teritoriul Donbasului, mai notează Pravda.

Cele mai recente evoluţii din Ucraina generează un schimb de replici dure dintr-o parte în cealaltă a Europei. The Guardian îl citează pe un fost ministru britanic al apărării, Bob Ainsworth, care afirmă că preşedintele Rusiei poate "fi la fel de periculos ca Iosif Stalin". "Niciun lider al unei mari puteri nu s-a purtat făţiş atât de agresiv, în perioada postbelică, de la Stalin, iar din păcate Putin va fi foarte mulţumit de această comparaţie", citim în The Guardian. În schimb, preşedintele Dumei de Stat din Rusia, Serghei Narîşkin, citat de Russia Today, acuză Statele Unite că împing lumea spre un nou război rece. Narîşkin susţine că "SUA şi aliaţii au făcut paşi cinici şi iresponsabili care vor rezulta într-un nou război rece, care a devenit deja o realitate a zilelor noastre".

Războiul gazului se află în continuare în atenţia opiniei publice şi, implicit, a presei internaţionale. După ce compania rusească Gazprom a redus livrările de gaze către Polonia şi România, reprezentanţi europeni au avut contacte cu preşedintele Vladimir Putin pe această temă. Negocieri în format trilateral UE-Ucraina-Rusia vor avea loc la data de 22 septembrie, nu pe 20 septembrie cum era stabilit anterior, scrie Unian.

A doua mare problemă de securitate cu implicaţii la nivel mondial este legată de gruparea radicală ISIS. Statele Unite au anunţat că extind atacurile aeriene care vizează Statul Islamic, fiind vorba de bombardarea unor ţinte din apropiere de Bagdad. Totodată, şeful Statului Major Interarme, generalul Martin Depmsey, a vorbit despre posibilitatea ca trupele americane să fie implicate în atacuri la sol împotriva grupării Statul Islamic, în pofida promisiunilor repetate în sens contrar, făcute de preşedintele Obama, după cum precizează Washington Post.

Presa ridică însă unele semne de întrebare legate de reuşita planului american. "Strategia americană împotriva ISIS se bazează pe forţe prea mici", titrează Washington Post, care scrie că reţinerea unor state din regiune de a se implica direct în lupta împotriva grupării radicale "a fost încurajată chiar de către preşedintele Obama, care a respins recomandarea celor mai înalţi comandanţi militari ai săi de a detaşa forţele speciale americane în ajutorul armatei irakiene care luptă cu rebelii".

Mai reţinem din presa internaţională şi comentarii legate de referendumul de mâine din Scoţia pe tema independenţei. New York Times scrie că "Londra îşi înnoieşte promisiunea privind acordarea de noi puteri extinse Scoţiei în cazul în care votează "Nu" la referendumul pentru secesiune". Publicaţia reţine însă faptul că mesajele lansate de Londra sunt amestecate, fiind vorba de avertismente şi promisiuni.

(Florin Matei)

Share