REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Luni, 15 septembrie 2014

Conferinţa pentru pace şi securitate în Irak, programată pentru astăzi, la Paris, are drept scop definirea unei strategii globale de luptă contra Statului Islamic, scrie presa internaţională. Cu puţin timp înaintea conferinţei, ISIS a transmis o înregistrare video cu decapitarea ostaticului britanic David Haines, o execuţie care vine la numai câteva săptămâni după uciderea a doi jurnalişti americani, remarcă Le Monde. Premierul britanic David Cameron a promis că va lua toate măsurile necesare pentru înfrângerea grupării jihadiste, notează The Guardian. Vorbind la încheierea unei reuniuni de urgenţă pe teme de securitate, la Londra, Cameron a subliniat că Regatul Unit nu poate ignora ameninţarea ISIS şi că ţara sa va acţiona pe plan intern şi extern în cadrul unei strategii contrateroriste susţinute.

Totodată, preşedintele american Barack Obama şi-a exprimat solidaritatea cu britanicii, în urma acestei tragedii, scrie Stars and Stripes. "Vom colabora cu Marea Britanie, într-o coaliţie mai largă de naţiuni din regiune şi din lume, pentru a-i aduce pe vinovaţi în faţa justiţiei şi pentru a distruge această ameninţare", a spus Obama, citat de Stars and Stripes. În cadrul unei vizite în Orientul Mijlociu, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a obţinut angajamentul a zece state arabe, între care Egiptul, Irakul, Iordania, Libanul, Arabia Saudită şi Qatarul, în această luptă, care ar putea avea o campanie militară coordonată, detaliază The New York Times.

O reuniune la nivel ministerial este prevăzută pentru 19 septembrie la Consiliul de Securitate al ONU, înaintea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, la finele lunii. Peste 900 de rezidenţi francezi sunt implicaţi în jihadul din Irak şi Siria, avertizează Le Figaro. Potrivit revistei The Economist, o treime dintre occidentalii plecaţi să lupte pentru jihad provin din Franţa, care furnizează cel mai mare batalion de jihadişti occidentali, fiind cu mult înaintea Regatului Unit, cu 400 de jihadişti, a Germaniei, cu 270, şi a Belgiei, cu 250. Ascensiunea Statului Islamic va inspira alte grupări jihadiste să îşi revendice propriile califate şi emirate, atenţionează Stratfor. În perspectivă, extremismul acestor dominioane inventate şi concurenţa dintre ele va submina mişcarea jihadistă, însă islamismul radical va rămâne o ameninţare globală, chiar pentru musulmani, timp de decenii, adaugă Stratfor.

Continuă războiul hibrid dintre Rusia şi Occident. SUA au impus noi sancţiuni Rusiei, anunţă The Washington Times. Acestea lovesc cea mai mare bancă rusească, un producător major de arme şi explorarea arctică. Preşedintele Vladimir Putin a apreciat că noile sancţiuni impuse ţării sale par cam stranii, date fiind eforturile de pace din estul Ucrainei, şi a avertizat cu măsuri de ripostă, reţine The Moscow Times. În Europa, în faţa susţinătorilor unei retorici belicoase şi a politicii de confruntare, ultima serie de sancţiuni aduce noutăţi, scrie El Pais. Pentru prima dată, ele afectează sectorul petrolier-cheie al economiei ruse. Aventurismul şi revanşismul lui Putin vor genera noi pericole pentru regimul său, atenţionează The Economist. Rubla în cădere şi embargourile impuse de Kremlin asupra alimentelor din Europa şi America ar putea face ca în anul următor inflaţia să ajungă şi la 8%. Acest lucru ar putea genera un nivel al nemulţumirii sociale, pe care nici războiul nu a provocat-o. Sancţiunile în vigoare, şi perspectiva ca altele să le urmeze, trag în jos economia deja şovăitoare a Rusiei, opinează revista britanică.

Un eveniment urmărit cu interes de comentatorii presei internaţionale este referendumul pentru independenţă din Scoţia. Consecinţele independenţiei Scoţiei nu pot fi supraestimate, crede Business Insider. Independenţa scoţiană ar zgudui sistemul global, titrează Stratfor, într-o amplă analiză. Deşi sondajele de opinie sugerează o paritate a opţiunilor, uniunea politică dintre Scoţia şi Anglia ar putea fi abolită, după 300 de ani. Şi, dacă o uniune veche de secole poate fi revizuită, atunci orice se va putea revizui. Dacă Scoţia ar putea părăsi Regatul Unit, de ce n-ar putea să se desprindă şi Catalonia de Spania? Mai departe la Est, de ce nu ar avea şi ungurii din ţările vecine dreptul de a reveni la Ungaria? Dacă belgienii francofoni şi flamanzi vor dori şi ei să se separe? Şi de ce nu ar putea şi estul Ucrainei să se alăture Rusiei? Dacă se întâmplă aşa ceva în inima Europei de Vest, se va crea un precedent care se va extinde geografic şi conceptual, iar extinderea lui nu va putea fi oprită. Dacă Scoţia va divorţa de Anglia, dreptul la secesiune ar deveni parte integrantă a practicii internaţionale şi ar duce la apariţia altor mişcări, atenţionează Stratfor.

(Cristina Zaharia)

Share