REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Joi, 11 septembrie 2014

"America nu este poliţistul lumii. În lume se petrec lucruri îngrozitoare, iar noi nu dispunem de mijloacele prin care să putem îndrepta tot ce este nedrept", a afirmat preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, în discursul rostit miercuri seară, la Casa Albă, prin care a dorit să marcheze împlinirea a 13 ani de la atacurile teroriste care au zguduit nu doar America, ci întreaga lume. Citatul este preluat din ziarul "USA Today", care subliniază că, în discursul său, "preşedintele Obama face referire la Siria, Irak, Afganistan, dar şi la temutele gherile ale Statului Islamic, cunoscute sub iniţialele ISIS, care activează în Irak şi Siria'.

Dar cine sunt militanţii ISIS? Ziarul britanic "The Guardian" afirmă că "jihadiştii ISIS nu sunt inspiraţi de Evul Mediu, ci de filosofia modernă a Occidentului". Iar "secretarul de stat al SUA, John Kerry, s-a aflat miercuri în Irak tocmai pentru obţine sprijin împotriva gherilelor ISIS, care acum controlează mai multe regiuni din Irak şi Siria", după cum relatează ziarul de limbă arabă "Asharq al-Awsat". În Irak însă, "chiar în preajma vizitei secretarul de stat american, explozia unei bombe s-a soldat cu moartea a cel puţin 13 oameni", informează cotidianul israelian "Ha'aretz". Acelaşi ziar subliniază printre altele că, fie în Orientul Mijlociu, fie în Asia Centrală, tratativele au intrat în cotidian: tot miercuri, "preşedintele american Barack Obama a discutat la telefon cu regele Abdullah al Arabiei Saudite", iar, vineri, în Tadjikistan, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va întâlni cu omologul său iranian, Hassan Rouhani".

Desigur, toate aceste evenimente atrag sau vor atrage în continuare atenţia presei internaţionale. Dar şi Europa trece prin mari frământări. Criza din Ucraina rămâne în prim-plan, cu atât mai mult cu cât, după cum aflăm din italianul "Il Giornale", preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, susţine că, cităm, "această criză a fost provocată de partenerii noştri occidentali, iar acum este folosită pentru reanimarea blocului NATO". Pentru ziarul polonez "Gazeta Wyborcza", "pacea înseamnă victoria Ucrainei". Şi tot publicaţia poloneză opinează că, "pentru Putin, suveranitatea ucraineană asupra Crimeii este una virtuală, după cum virtuală devine şi apartenenţa geopolitică a statelor ex-comuniste la Occident".

Uniunea Europeană este însă departe de a fi virtuală, iar proaspătul preşedinte al Comisiei Europene şi-a anunţat viitoarea echipă, adică pe noii comisari. În opinia ziarului "Financial Times", "Marea Britanie poate fi mulţumită, întrucât britanicul Jonathan Hill a devenit comisar al serviciilor financiare". Ziarul consideră că, astfel, "preşedintele Jean-Claude Juncker i-a întins o ramură de măslin premierului David Cameron, á propos de rămânerea sau ieşirea Marii Britanii din UE".

Şi ziarele franceze exultă: "Noua Comisie Europeană onorează femeile", titrează ziarul "Les Echos". "Pierre Moscovici, comisar al relaţiilor economice", titrează revista "Le Point", care afirmă însă că "numirea era aşteptată". Dar cotidianul spaniol "El Mundo" anunţă cu năduf: "Un finlandez, un francez, o daneză şi un britanic vor desena agenda economică a Spaniei şi a celorlalte state din UE pentru următorii cinci ani. Sunt comisarii cei mai puternici. Începe o nouă eră".

(Alexandru Danga)

Share