Revista presei internaționale
RSS Revista presei internaționale

REVISTA PRESEI INTERNAȚIONALE - Joi, 28 august 2014

Mai multe cotidiane internaționale publică un interviu cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, cu privire la planurile de creare a unor baze est-europene drept răspuns la criza din Ucraina. Citat de The Guardian, șeful alianței nord-atlantice a spus că obiectivul "este ca pe viitor să existe o prezență mai vizibilă a NATO în est".

Totuși, scrie în continuare publicația britanică, "problema amplasării unor baze permanente ale Alianței în Europa de est suscită divergențe, francezii, italienii și spaniolii opunându-se, în timp ce americanii și britanicii susțin un astfel de demers", iar germanii nu sunt hotărâți, de teamă să nu provoace Rusia. Astfel că soluția, precizează cotidianul El Pais, ar fi să nu fie menționat caracterul "permanent" al acestor structuri. "Ideea este că orice potențial agresor ar trebui să știe că în cazul unui atac va trebui să înfrunte nu doar soldați ai țării atacate, ci trupe ale NATO", precizează în continuare domnul Rasmussen. Și evidențiază că "trebuie să înfruntăm realitatea că Rusia nu consideră că NATO este un partener.

Rusia este o națiune care din păcate, pentru prima dată de la al Doilea război mondial, a acaparat teritorii prin forță. Evident, trebuie să ne adaptăm la această situație", a atenționat șeful alianței nord-atlantice și a adăugat că "NATO va adopta și alte măsuri care îl vor irita cu siguranță pe Putin", făcând referire la sporirea ajutorului oferit armatei ucrainene. Presa rusă constată că "Europa de Est își pregătește reînarmarea". Potrivit Novîie Izvestia, forțele militare poloneze, letone, estoniene și lituaniene ar urma să achiziționeze arme pentru a-și spori gradul de operabilitate, însă "țările din Europa de Est ar putea juca de asemenea rolul de țări de tranzit pentru a furniza arme Ucrainei", remarcă același ziar msocovit.

În orice caz, "încă nu a venit momentul unui dezgheț în Ucraina", apreciază New York Times în editorialul care se referă la întâlnirea dintre președinții Ucrainei și Rusiei. "Problema este că Ucraina nu prea are interesul să încheie acum un armistițiu, iar Rusia pretinde că nu este implicată în conflict", punctează cotidianul american. Căci "Kievul câștigă teren împotriva rebelilor susținuți de ruși și știe că aceștia ar folosi acalmia pentru a se reînarma și a-și consolida controlul asupra zonelor pe care le dețin, dacă nu va fi în prealabil securizată granița cu Rusia", iar Moscova "neagă implicarea sa în lupte, în pofida dovezilor indubitabile care atestă contrariul, și pare pregătită să ațâțe vâlvătaia, până când Kievul va accepta un aranjament politic care să le acorde regiunilor estice drept de veto privind orice intenții de apropiere de occident", explică New York Times.

The Telegraph amintește însă de "dependența Europei de livrările de gaze din Rusia", care se va prelungi cel puțin încă un deceniu, potrivit agenției Fitch. În aceste condiții, "Comisia Europeană elaborează un scenariu de criză pentru cazul întreruperii fluxului de gaze din Rusia către statele din Uniunea Europeană", citim într-un interviu cu comisarul european al energiei, publicat de ziarul german Bild. Același comisar al energiei se va întâlni vineri 29 august cu ministrul rus al energiei, la Moscova, pentru a stabili soarta gazoductului South Stream, informează publicația bulgară Duma și menționează că pe agendă se vor afla și problemele legate de tranzitul gazelor rusești prin Ucraina.

Și dacă pentru Ucraina nu este încă momentul unui armistițiu, în conflictul din Gaza părțile au convenit o încetare a focului pe termen nelimitat. "După 50 de zile de lupte", face socoteala Jerusalem Post, Israelul și palestinienii au acceptat planul mediat de Egipt pentru a opri confruntările din Gaza". Cotidianul de la Ierusalim prezintă termenii "acordului prin care ambele părți convin să discute despre problemele mai complexe care le despart, inclusiv eliberarea prizonierilor palestinieni și solicitările Gazei de a avea un port maritim, în cadrul unor convorbiri indirecte care vor începe peste o lună". "Semnificația armistițiului", explică Haaretz, "este că Israelul recunoaște că grupările militante fac parte inseparabilă din politica palestiniană".

Din Portugalia, în editorialul său, cotidianul Diario de Noticias scrie despre "pacea fragilă din Gaza" și constată că "deși armistițiul se bucură de sprijinul Statelor Unite, dacă Israelul va aprecia că acordul nu se aplică asasinării selective a unor lideri ai mișcării Hamas și ai Jihadului, în curând armele vor începe să vorbească". Iar Der Spiegel studiază investițiile făcute de Israel în foarte performanta sa industrie militară, care își "exportă cu succes produsele în lumea întreagă".

(Adriana Buzoianu)



Agenția RADOR - 28.08.2014 9:21