REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Joi, 28 august 2014

Mai multe cotidiane internaţionale publică un interviu cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, cu privire la planurile de creare a unor baze est-europene drept răspuns la criza din Ucraina. Citat de The Guardian, şeful alianţei nord-atlantice a spus că obiectivul "este ca pe viitor să existe o prezenţă mai vizibilă a NATO în est".

Totuşi, scrie în continuare publicaţia britanică, "problema amplasării unor baze permanente ale Alianţei în Europa de est suscită divergenţe, francezii, italienii şi spaniolii opunându-se, în timp ce americanii şi britanicii susţin un astfel de demers", iar germanii nu sunt hotărâţi, de teamă să nu provoace Rusia. Astfel că soluţia, precizează cotidianul El Pais, ar fi să nu fie menţionat caracterul "permanent" al acestor structuri. "Ideea este că orice potenţial agresor ar trebui să ştie că în cazul unui atac va trebui să înfrunte nu doar soldaţi ai ţării atacate, ci trupe ale NATO", precizează în continuare domnul Rasmussen. Şi evidenţiază că "trebuie să înfruntăm realitatea că Rusia nu consideră că NATO este un partener.

Rusia este o naţiune care din păcate, pentru prima dată de la al Doilea război mondial, a acaparat teritorii prin forţă. Evident, trebuie să ne adaptăm la această situaţie", a atenţionat şeful alianţei nord-atlantice şi a adăugat că "NATO va adopta şi alte măsuri care îl vor irita cu siguranţă pe Putin", făcând referire la sporirea ajutorului oferit armatei ucrainene. Presa rusă constată că "Europa de Est îşi pregăteşte reînarmarea". Potrivit Novîie Izvestia, forţele militare poloneze, letone, estoniene şi lituaniene ar urma să achiziţioneze arme pentru a-şi spori gradul de operabilitate, însă "ţările din Europa de Est ar putea juca de asemenea rolul de ţări de tranzit pentru a furniza arme Ucrainei", remarcă acelaşi ziar msocovit.

În orice caz, "încă nu a venit momentul unui dezgheţ în Ucraina", apreciază New York Times în editorialul care se referă la întâlnirea dintre preşedinţii Ucrainei şi Rusiei. "Problema este că Ucraina nu prea are interesul să încheie acum un armistiţiu, iar Rusia pretinde că nu este implicată în conflict", punctează cotidianul american. Căci "Kievul câştigă teren împotriva rebelilor susţinuţi de ruşi şi ştie că aceştia ar folosi acalmia pentru a se reînarma şi a-şi consolida controlul asupra zonelor pe care le deţin, dacă nu va fi în prealabil securizată graniţa cu Rusia", iar Moscova "neagă implicarea sa în lupte, în pofida dovezilor indubitabile care atestă contrariul, şi pare pregătită să aţâţe vâlvătaia, până când Kievul va accepta un aranjament politic care să le acorde regiunilor estice drept de veto privind orice intenţii de apropiere de occident", explică New York Times.

The Telegraph aminteşte însă de "dependenţa Europei de livrările de gaze din Rusia", care se va prelungi cel puţin încă un deceniu, potrivit agenţiei Fitch. În aceste condiţii, "Comisia Europeană elaborează un scenariu de criză pentru cazul întreruperii fluxului de gaze din Rusia către statele din Uniunea Europeană", citim într-un interviu cu comisarul european al energiei, publicat de ziarul german Bild. Acelaşi comisar al energiei se va întâlni vineri 29 august cu ministrul rus al energiei, la Moscova, pentru a stabili soarta gazoductului South Stream, informează publicaţia bulgară Duma şi menţionează că pe agendă se vor afla şi problemele legate de tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina.

Şi dacă pentru Ucraina nu este încă momentul unui armistiţiu, în conflictul din Gaza părţile au convenit o încetare a focului pe termen nelimitat. "După 50 de zile de lupte", face socoteala Jerusalem Post, Israelul şi palestinienii au acceptat planul mediat de Egipt pentru a opri confruntările din Gaza". Cotidianul de la Ierusalim prezintă termenii "acordului prin care ambele părţi convin să discute despre problemele mai complexe care le despart, inclusiv eliberarea prizonierilor palestinieni şi solicitările Gazei de a avea un port maritim, în cadrul unor convorbiri indirecte care vor începe peste o lună". "Semnificaţia armistiţiului", explică Haaretz, "este că Israelul recunoaşte că grupările militante fac parte inseparabilă din politica palestiniană".

Din Portugalia, în editorialul său, cotidianul Diario de Noticias scrie despre "pacea fragilă din Gaza" şi constată că "deşi armistiţiul se bucură de sprijinul Statelor Unite, dacă Israelul va aprecia că acordul nu se aplică asasinării selective a unor lideri ai mişcării Hamas şi ai Jihadului, în curând armele vor începe să vorbească". Iar Der Spiegel studiază investiţiile făcute de Israel în foarte performanta sa industrie militară, care îşi "exportă cu succes produsele în lumea întreagă".

(Adriana Buzoianu)

Share