REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Miercuri, 27 august 2014

Summit-ul de la Minsk, pe marginea situaţiei din Ucraina, reţine atenţia comentatorilor. "La această întâlnire, se decide soarta lumii şi a Europei", a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, citează presa internaţională. Liderul ucrainean a dat mâna cu omologul său rus, deşi s-a arătat îngrijorat de intrarea unor vehicule militare ruseşti în Ucraina şi de planurile Rusiei de a trimite un al doilea convoi umanitar rebelilor, remarcă EUObserver.

La întâlnirea preşedinţilor ucrainean, rus, belarus şi kazah au participat şi Înaltul reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate, vicepreşedintele pentru energie al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru comerţ, reţine Unian. Toţi participanţii şi-au exprimat interesul pentru normalizarea cât mai rapidă a situaţiei din estul Ucrainei, subliniază Itar-Tass. Însă este puţin probabilă creşterea cooperării Uniunii Vamale cu Ucraina, în condiţiile asocierii acesteia cu UE, a susţinut Vladimir Putin, completază Itar-Tass. Totodată preşedintele rus a subliniat că Acordul de Asociere dintre UE şi Ucraina poate costa Rusia sume imense şi o poate forţa să introducă măsuri de protecţie, adaugă Interfax.

Din ce în ce mai imprevizibil, preşedintele rus Vladimir Putin înmulţeşte semnalele contradictorii în privinţa Ucrainei, conchide Le Monde. Conform publicaţiei Der Spiegel, Polonia şi ţările baltice au propus ca scutul de apărare antirachetă al NATO să fie centrat şi pe descurajarea Rusiei. Germania şi o majoritate a membrilor NATO au obiectat, însă, afirmând că Rusia nu trebuie provocată inutil. Propunerea polono-baltică ar submina complet poziţia adoptată de multă vreme de către SUA, şi anume că sistemului lor anti-rachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei. Totuşi, partizanii ideei au reuşit, conform articolului, să includă pe agenda de discuţii a conferinţei chestiunea noilor măsuri de securitate pentru Polonia şi ţările baltice, cum ar fi creşterea numărului de zboruri de supraveghere la graniţele lor estice, scrie Der Spiegel.

Republica Mondova sărbătoreşte 23 de ani de independenţă, scrie presa de la Chişinău. Prin actul istoric de proclamare, la 27 august 1991, a independenţei Republicii Moldova, poporul a făcut primul şi cel mai hotărât salt din imperiul sovietic, spre un stat democratic, pornind pe drumul lung şi anevoios al reformelor şi europenizării, comentează Jurnal de Chişinău. Moldova îşi începe al treilea deceniu de existenţă într-un context politic care pare să-i fie favorabil, atâta timp cât vecinii săi se îndreaptă spre acelaşi scop, ajutată fiind şi de parteneriatul cu România, notează ziarul de peste Prut. Premierul român, Victor Ponta, participă la celebrarea Zilei Independenţei Republicii Moldova, transmite Unimedia, adăugând că va participa şi la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, a unei grădiniţe construite cu fonduri româneşti şi a serviciului SMURD Moldova.

SUA au decis trimiterea de avioane-spion deasupra Siriei, pentru a-i repera pe jihadiştii Statului Islamic, a căror avansare a stârnit temeri pe plan internaţional. Zborurile de recunoaştere reprezintă un pas semnificativ spre o acţiune americană militară directă în Siria, care trebuie alăturată celei în curs de desfaşurare din Irak, notează The New York Times. Crimele brutale ale jihadiştilor Statului Islamic fac ca această grupare să fie o ameninţare pentru Islamul moderat, pentru stabilitatea Orientului Mijlociu şi pentru securitatea globală, atrage atenţia Toronto Star.

Este timpul să nu ne mai gândim la stabilizarea Siriei şi a Irakului, ci să începem să configurăm o nouă dinamică, în afara statelor artificiale care nu mai funcţionează, îndeamnă Stratfor. Pentru asta, trebuie să ne întoarcem în Liban, primul stat care s-a dezintegrat şi primul loc unde clanurile au preluat controlul propriului destin, crede Stratfor.

(Cristina Zaharia)

Share