REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Luni, 25 august 2014

În Orientul Mijlociu, se intensifică eforturile diplomatice ale puterilor regionale pentru găsirea unor modalităţi de combatere a grupării jihadiste Statul Islamic. Astfel, Arabia Saudită a găzduit o reuniune la Jeddah, la care au participat reprezentanţi din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Egipt - informează ziarul "Gulf News" din Emiratele Arabe Unite. "Prea târziu, sponsorii ideologiei islamiste au descoperit că au creat un monstru" - titrează "The Independent", care adaugă: "în loc să decidă că este nevoie de atacuri aeriene împotriva regimului preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, comunitatea internaţională a hotărât să încurajeze două puteri regionale, Arabia Saudită şi Qatarul, să continue înarmarea rebelilor sirieni. Acum, mulţumită acestor arme, una din grupările rebele a crescut şi s-a transformat într-un monstru de tip Frankenstein, autointitulat Statul Islamic, ai cărui luptători sângeroşi şi brutali au făcut ravagii atât în Siria, cât şi în nordul Irakului", notează comentatorul ziarului britanic şi conchide: "chiar dacă au realizat până la urmă erorile strategiei lor şi au redus imediat finanţările şi înarmările rebelilor sirieni, cele două state au acţionat prea târziu. Duhul a ieşit din sticlă" şi "Washingtonul a înţeles că nu mai poate fi oprit Statul Islamic decât printr-o intervenţie militară". "În principiu - scrie "El Pais" -, nici un stat de drept nu poate ceda la şantajul unor organizaţii criminale. Dicolo de durerea pe care o provoacă individual, sechestrările nu pot servi la finanţarea altor acte criminale contra aceloraşi societăţi care plătesc răscumpărarea" - adaugă ziarul spaniol.

Soluţii se caută şi în conflictul din Ucraina. "Vizita cancelarului Germaniei, Angela Merkel, la Kiev a fost o confirmare că Berlinul se pronunţă într-adevăr de partea Ucrainei, dar rezolvarea încearcă să o caute la Moscova. Germania joacă de la începutul crizei în Ucraina un rol de frunte" - scrie "Gazeta Wyborcza". "Diplomaţia dobândeşte o şansă în Ucraina" - este de părere "O Globo" din Brazilia, care subliniază că "nimeni nu doreşte războiul din Ucraina, în primul rând populaţia din estul ţării".

"Cu prilejul Zilei Independenţei naţionale a Ucrainei, preşedintele Petro Poroşenko a evocat faptele de vitejie ale poporului ucrainean, a promis peste 3 miliarde de dolari pentru forţele militare ale ţării şi a reamintit că opţiunea Ucrainei este aplicarea unui plan de pace pentru Donbass" - scrie ziarul ruse "Kommersant".

"Gazeta Wyborcza" se întreabă "care este sensul întâlnirii de mâine de la Minsk a Uniunii Euroasiatice cu Uniunea Europeană?" "Rusia susţine că asocierea UE cu Ucraina va avea o influenţă păguboasă asupra economiei ucrainene. Bruxelles-ul şi Kievul încearcă de două luni să risipească aceste temeri.

Deocamdată fără rezultat, căci Kremlinul vrea să îngenuncheze Ucraina cu ajutorul blocadei comerciale şi a distrugerii infrastructurii industriale în Donnbas. În această situaţie, Bruxelles-ul a propus crearea zonei de comerţ liber între UE şi Uniunea Euroasiatică", comentează ziarul polonez. Întrunirea de mâine de la Minsk generează speranţe în direcţia unui acord care să pună capăt conflictului din estul Ucrainei - este de părere "New York Times". Ziarul subliniază că, "totuşi persistă confuzia, pentru că nu se înţelege exact ce vor rebelii din estul Ucrainei: o mai mare autonomie, recunoaşterea regiunilor ca state independente, sau anexarea de către Rusia".

"Estonia şi Finlanda vor instala pe fundul Balticii un gazoduct, pentru a reduce dependenţa regiunii de Rusia" - scrie "Rzeczpospolita", care apreciază că aceasta reprezintă "o provocare pentru compania rusă Gazprom. Dacă va primi de la Comisia Europeană aprobarea de finanţare a construirii proiectului Balticconnector, gazoductul va fi instalat pe fundul Golfului Finic, va măsura 80 de km lungime şi va transporta anual două miliarde de metri cubi de gaz finlandez, începând cu anul 2017", precizează publicaţia poloneză.

(Autor: Magda Baciu)

Share