REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Miercuri, 6 august 2014

Armistiţiul din Gaza şi implicaţiile sale mai largi, precum şi criza din Ucraina se află în centrul atenţiei presei internaţionale. "Trupele terestre israeliene se retrag din Gaza, în vederea armistiţiului", titrează Washington Post. Acelaşi oficios din capitala americană relatează că "preşedintele Obama a semnat un act prin care Israelul va primi 225 de milioane de dolari pentru sistemul de apărare cu rachete Iron Dome, dezvoltat împreună cu Statele Unite şi despre care Israelul a afirmat că a interceptat zeci de rachete lansate din Gaza, în cursul conflictului care a început la 17 iulie".

New York Times aminteşte însă că "guvernul premierului Netanyahu a respins în cea mai mare parte încercările Statelor Unite de a pune capăt violenţelor". Părerea cotidianului american este împărtăşită de ziarul german Der Spiegel, care conchide că eşecurile înregistrate de secretarul de stat John Kerry în reglementarea conflictelor recente "sunt simptomatice pentru o Americă lipsită de o identitate în domeniul politicii externe - şi care pare că nu se simte la largul ei în rolul de superputere". Conflictul din Orientul Mijlociu reverberează şi în Europa.

EUobserver relatează că "Spania îşi suspendă vânzările de arme către Israel", iar presa britanică alocă spaţii largi demisiei unui secretar de la Foreign Office din cauza politicii Regatului Unit în problema conflictului din Gaza. Este vorba de "baroana Warsi, avocată de origine pakistaneză, care a devenit primul musulman care a intrat în guvernul Cameron şi este copreşedintă a Partidului Conservator", după cum precizează The Times.

În orice caz, cotidianul Le Monde lansează o dezbatere în direct cu şeful serviciului său internaţional, pe tema "Retragerea israeliană din Gaza - de ce acum?" Iar ziarul israelian Haaretz pare a avea un răspuns: "Încetarea focului din Gaza ar putea salva Hamas de la colapsul militar, iar Israelul de la un dezastru de imagine". Căci "deşi experienţa recentă arată că armistiţiul de 72 de ore anunţat în Gaza ar putea fi încălcat, de data aceasta diferenţa constă în faptul că toţi protagoniştii sunt în pragul unui dezastru, de un fel sau altul", explică publicaţia de la Ierusalim. Iar The Guardian scrie că mediatorul armistiţiului, Egiptul va construi un nou canal Suez, cu o lungime de 72 de km, în cadrul unui proiect gigantic care ar crea peste un milion de locuri de muncă.

Noua cale de navigaţie între Mediterana şi Marea Roşie va fi construită în cinci ani şi va costa patru miliarde de dolari, estimându-se că va aduce Egiptului venituri de ordinul a 13 miliarde de dolari anual, arată Le Figaro. Şi dacă în Orientul Mijlociu apar din nou speranţe de pace, nu la fel stau lucrurile în privinţa Ucrainei. "Luptele se intensifică la porţile Doneţk-ului", titrează Liberation, iar Le Figaro notează că "separatiştii proruşi încearcă să recruteze femei, adolescenţi sau străini pentru a face faţă ofensivei trupelor de la Kiev în regiunea Doneţk, unde populaţia aşteaptă cu disperare încheierea conflictului". Oricum, evidenţiază publicaţia ucraineană Ukrinform, nici SUA, nici Europa "nu doresc răsturnarea regimului Putin", de teama unor consecinţe imprevizibile.

Iar de la Moscova, Vedomosti afirmă că drept răspuns la sancţiunile instituite de Bruxelles, "Rusia ar putea intezice zborurile transsiberiene ale companiilor europene" care fac curse între Bătrânul Continent şi Asia. "Bulgaria, alături de Ungaria şi Serbia, se numără printre statele europene cele mai afectate de sancţiunile care vizează Rusia", potrivit unui raport al FMI citat de ziarul sofiot Duma. Presa bulgară scrie şi despre noul premier numit în fruntea guvernului de la Sofia. Gheorghi Blizanşki, profesor de drept constituţional şi fost deputat din partea Partidului Socialist Bulgar, devine şeful cabinetului de la Sofia, care va avea misiunea de a pregăti alegerile programate pentru 5 octombrie anul acesta, citim în cotidianul Dnevnik.

(Adriana Buzoianu)

Share