REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Luni, 4 august 2014

În timp ce SUA şi Europa înteţesc sancţiunile economice împotriva Rusiei, autorităţile sanitar-veterinare de la Moscova au lucrat peste program, ironzează The Washington Post, referindu-se la restricţiile de import recent impuse unor produse provenind, ca o coincidenţă, exact din ţări care au susţinut sancţiunile. Rusia îşi asigură un sfert din importuri din UE, dar produsele respective pot fi înlocuite cu altele din Turcia, Israel, China, Iran şi Argentina, asigură presa rusă. Impactul celor mai recente sancţiuni occidentale vor fi resimţite mai acut în sectoarele dependente de tehnologiile vestice, cum ar fi cel al hidrocarburilor sau producţia de aeronave civile, explică The Moscow Times.

Însă embargoul asupra exporturilor de armament din UE către Rusia nu va împiedica planurile ţării de dezvoltare a armatei, scrie ziarul moscovit. Importurile ruse din Europa, pentru industria de apărare, sunt relativ mici, totalizând 300 de milioane de euro în 2013, precizează The Wall Street Journal. The New York Times regretă, însă, că recenta confruntare dintre Washington şi Moscova a zădărnicit un acord convenit cu 11 luni în urmă, ce promitea una dintre cele mai extinse colaborări între cercetătorii în domeniul nuclear din ambele ţări, pe proiecte cuprinzând teme de la energie, la securitatea planetară. Implicaţiile acestei situaţii ar putea fi catastrofale, într-un moment în care cele două ţări discută despre prelevarea unor cantităţi suplimentare de materiale militare vulnerabile din fostele state clientelare sovietice Polonia, Uzbekistan şi Belarus, şi în condiţiile în care chiar facilităţile nucleare ale Rusiei necesită modernizarea sistemului de securitate, avertizează The Boston Globe.

NATO ridică tonul în faţa agresiunii ruse în Ucraina, dar această retorică divizează organizaţia, notează Le Devoir. «Agresiunea rusă contra Ucrainei justifică pregătirea de noi planuri de apărare», a afirmat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu exclusiv publicat de ziarul francez Midi Libre. «Ambiţia preşedintelui Putin este de a stabili o sferă de influenţă în vecinătatea sa. Rusia consideră că NATO i-ar fi adversar", a afirmat Rasmussen, pentru Midi Libre. Înaltul oficial al NATO a subliniat necesitatea sporirii cheltuielilor militare ale ţărilor membre, şi pe cea privind o nouă situaţie de securitate, citează Le Parisien, din acelaşi interviu. Rasmussen face aceste afirmaţii după ce, sâmbătă, premierul britanic David Cameron a cerut Alianţei Atlantice să îşi «regândească relaţia pe termen lung cu Rusia» şi să îşi consolideze capacitatea de a reacţiona rapid la orice ameninţare, adaugă Le Monde.

Tonul premierului britanic este exact contrar celui care a dominat Summitul de la Lisabona, din 2010, la care a participat preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, şi la care a fost lansat un nou parteneriat cu Moscova, aminteşte Diario de Noticias. Ieri au debutat în Alsacia ceremoniile franco-germane care marchează o sută de ani de la Primul Război Mondial, în prezenţa preşedinţilor François Hollande şi Joachim Gauck, anunţă Le Figaro. Preşedinţii francez şi german au lansat, cu această ocazie, un apel către părţile implicate în conflictul din Gaza, de a lăsa deoparte animozităţile, aşa cum au făcut Franţa şi Germania, notează Stars and Stripes. Flama de neoprit a războiului din Gaza, aflat deja în a patra săptămână, transformă în simulacru bâlbâitele negocieri de la Cairo vizând ajungerea la un armistiţiu de durată, deplânge El Pais. Nu este întâmplător că diplomaţia se învârte în gol, în pofida timpului scurs şi a intensităţii atrocităţilor.

Preşedintele Barack Obama, devenit progresiv irelevant în regiune, nu este capabil să schimbe substanţial voinţa aliatului său israelian, care are în Congresul SUA un susţinător hotărât, iar lupta dusă de Hamas nu este o prioritate în lumea arabă, zgâlţîită de implicaţiile schismei dintre sunniţi şi şiiţi. Gaza este un epifenomen în plus, în marea zonă însângerată din Siria şi Irak, comentează ziarul spaniol. Mai multe ţări occidentale au decis deja să îşi evacueze reprezentanţele diplomatice de la Tripoli, din cauza ciocnirilor violente care au loc în capitala Libiei. Libia a scăpat de sub control, titrează The Economist.

Polarizarea forţelor s-a accentuat în urma convocării unui parlament nou ales, pentru data de 4 august. Numeroasele miliţii din ţară se încadrează în general în două mari tabere: islamiştii, care sunt puternici în Tripoli şi centrul ţării, şi o varietate de opozanţi care tind să domine estul şi vestul. Diplomaţii occidentali au îndemnat toate părţile să accepte un plan de dialog propus de ONU, însă misiunea ONU a fost evacuată deja, urmată apoi de cea a Uniunii Europene. O mână de ambasadori mai curajoşi au rămas în ţară pentru a-şi menţine drapelele în bătaia vântului - însă, până acum, fără niciun rezultat, regretă The Economist.

(Cristina Zaharia)

Share