Uniunea Europeană impune sancțiuni majore Rusiei - cele mai semnificative și mai ample de până acum, subliniază EUObserver. Măsurile coordonate ale UE și SUA au început marți, când liderii europeni au vizat sectoare cheie ale economiei ruse - blocarea băncilor rusești pe piețele de capital continentale, oprirea exporturilor de echipamente petroliere, interdicția pentru țările membre de a semna noi contracte cu Rusia în domeniul apărării. Bruxelles-ul și Washingtonul au făcut apel la țări ca Japonia, Elveția și Norvegia să nu livreze Moscovei ceea ce are nevoie ca urmare a sancțiunilor, precizează EUObserver. Noul demers marchează o schimbare de atitudine a UE față de Moscova, crede The Wall Street Journal.
Cu noile sancțiuni, Europa face echilibristică pe linia fină dintre politică și economie, apreciază Stratfor. Însă Foreign Policy observă că embargoul în sectorul militar nu atinge acordurile existente și că noile măsuri vizează viitoarea producție de petrol, dar nu se referă și la gazele naturale, un reper esențial al economiei ruse și o vestă de salvare pentru europeni. Bloomberg estimează că firmele rusești vor suferi pierderi de 447 miliarde de euro, ca urmare a blocării accestului pe piețele de capital occidentale, dar întrebarea cheie este dacă aceste sancțiuni economice vor avea vreun impact și asupra președintelui Vladimir Putin.Oficialii de la Kremlin cred că, indiferent de pierderile suferite pe plan economic, se pot redresa cu ajutorul Chinei sau Indiei, comentează New York Times, însă se simte totodată o îngrijorare crescândă că noile măsuri punitive coordonate ale Occidentului vor afecta relațiile Rusiei cu Vestul. Rusia promite consecințe, în urma noilor sancțiuni, pe care le califică drept "distructive și mioape", scrie Le Monde. The Moscow Times atenționează că aceste măsuri vor duce inevitabil la o creștere a prețurilor energiei pe piețele europene. Următoarea măsură decisă de Putin ar putea fi blocarea tranzitului gazului prin Ucraina spre Europa, notează Business Insider. Sancțiunile nu vor afecta imediat industria de apărare a Rusiei, dar pentru o perioadă mai lungă Rusia nu se va descurca singură, opinează Rzeczpospolita. Gazeta Wyborcza informează că Moscova a decis interzicerea importurilor de fructe și legume din Polonia. Războiul sancțiunilor Uniunii Europene cu Rusia va dăuna și firmelor cehe, avertizează Mlada Fronta Dnes. Un alt puct important pe agenda UE este susținerea eforturilor Republicii Moldova de apropiere de Europa.
UE a anunțat un pachet de ajutor de 101 milioane de euro pentru Moldova, în sprijinul reformelor în domeniul finanțelor publice și modernizării sectorului agricol, scrie Timpul. În plus, Republica Moldova va fi invitată, pentru prima dată, la un summit NATO, în septembrie, informează Unian. Moldova ar trebui să își confirme statutul de neutralitate, la nivel internațional, crede Ria Novosti.Pe fondul escaladării violențelor în Gaza, relațiile dintre Israel și Statele Unite au început să semene cu confruntările Israelului cu Hamas, opinează Haaretz. Mulți susținători ai Israelului se întreabă ce ar trebui să îi îngrijoreze mai mult: lipsa crescândă de entuzism a administrației americane în a sprijini campania Israelului din Gaza sau faptul că guvernul de la Ierusalim și-a permis să se lase public târât în noroi împreună cu principalul său aliat, într-un moment când tocmai a declarat război total dușmanului său, se întreabă ziarul israelian. Mulți europeni nu mai înțeleg situația din Orientul Mijlociu, constată La Repubblica. În consecință, insuportabilei agravări a violenței în regiune i se răspunde cu proteste antisemite. Al Ahram, de la Cairo, trage concluzia ultimelor evenimente: Contiuarea violențelor în Gaza spulberă speranțele internaționale privind un armistițiu pe termen lung.
(Cristina Zaharia)