REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Joi, 17 iulie 2014

Procesul de alegere a noilor comisari europeni readuce în centrul atenţiei presei internaţionale problemele Bătrânului Continent. Din Italia, ziarul La Nazione reţine că noul preşedinte al Comisiei Europene îşi propune drept obiective crearea de noi locuri de muncă, stimularea creşterii economice şi a investiţiilor şi promite continuarea "actualelor negocieri pentru extinderea Uniunii", mai ales pentru Balcanii Occidentali. Sperăm ca social-creştinul Jean-Claude Juncker "să ştie să fie la înălţimea angajamentelor sale, a programului pe care l-a anunţat şi a necesităţii ca Europa să depăşească această criză, să-şi vindece rănile interne şi să fie din nou influentă în politica mondială", scrie în editorialul său cotidianul spaniol El Pais.

Editorialul din Le Monde atrage însă atenţia că Europa are nevoie de o Comisie restrânsă. "Cu 28 de posturi de comisari, executivul european este un mare bolnav. După cum bine menţionează un studiu elaborat de Fundaţia Robert Schuman, creşterea numărului comisarilor a dus la născocirea unor portofolii cu conţinuturi dintre cele mai exotice, ce depăşesc domeniile de competenţă ale Uniunii" - punctează cotidianul parizian. Şi conchide: "De aici şi impresia de birocraţie ameţitoare, care generează reglementări mult prea numeroase şi câteodată lipsite de sens. Pentru că, din păcate, fiecare comisar se crede obligat să-şi justifice existenţa!", punctează Le Monde.

De altfel, unul din comisarii propuşi pentru noul executiv european este deja contestat. Este vorba de candidatul propus de Marea Britanie, care "ar putea fi respins din cauza opiniilor sale eurosceptice", afirmă The Times. Nu este singura problemă a Bruxelles-ului, după cum evidenţiază Jens Weidmann de la Banca Centrală Europeană. Citat de New York Times, înaltul funcţionar bancar avertizează că este posibilă o nouă izbucnire a crizei datoriilor din zona euro, în cazul în care guvernele nu vor folosi răgazul acordat de BCE pentru a-şi reforma economiile. O altă problemă, la fel de spinoasă pentru Bruxelles, vizează Rusia. "Liderii Uniunii ar putea extinde sancţiunile aplicate Moscovei" ca urmare a crizei din Ucraina, citim în EUobserver.

"Moscova s-ar putea confrunta cu reducerea finanţării bancare pentru noile proiecte în sectorul public şi cu îngheţarea activelor unor noi firme care 'subminează suveranitatea Ucrainei'", detaliază The Guardian. Presa de la Moscova scrie între timp că "Rusia reia activitatea la centrul său de interceptare din Cuba". "Centrul de război electronic de la Lourdes, din apropierea Havanei, va fi pus din nou la dispoziţia Moscovei, ca urmare a acordului convenit între cele două ţări", relatează publicaţia rusă Kommersant şi adaugă că "Rusia renunţase la acest centru în 2001". Acum însă, continuă articolul din cotidianul moscovit, "autorităţile ruse vor să reactiveze acest centru situat la 250 km de graniţa americană, care permitea în epoca sovietică interceptarea comunicaţiilor radio şi telefonice pe o zonă întinsă din teritoriul 'potenţialului inamic'".

(Adriana Buzoianu)

Share