REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Marti, 8 iulie 2014

Războiul deschis din Irak, diferendul israeliano-palestinian şi cel politico-economic dintre Est şi Vest, cu evoluţiile din Ucraina sunt temele predilecte ale presei internaţionale.

În Irak, "Al-Baghdadi, califul jihadului, le ordonă musulmanilor să i se supună", titrează Le Monde, care constată că, pe teren forţele guvernamentale nu progresează. Iar The Telegraph adaugă: "Jihadiştii au început să implementeze noi instituţii şi politici de stat în încercarea de a transforma auto-proclamatul califat în realitate". Financial Times este de părere că "Sectarismul din Orientul Mijlociu maschează apetitul pentru putere", iar "Forţele implicate pot reînvia stafiile lui Osama bin Laden şi partidului Baas".

Între timp, în Israel o altă grupare teroristă ameninţă. "Hamas promite să răzbune moartea militanţilor ucişi de raidurile israeliene", notează New York Times, iar Haaretz dedică editorialul implicaţiilor crimei asupra tânărului palestinian şi opinează: "Ura evreilor faţă de arabi o dovedeşte: Israelul trebuie să treacă printr-o revoluţie culturală".

Violenţele continuă şi în Ucraina. "După căderea Slavianskului, conflictul continuă", anunţă Le Monde, în timp ce Pravda subliniază că "Majoritatea cetăţenilor ruşi sunt împotriva introducerii trupelor Moscovei pe teritoriul Ucrainei", iar EU-Observer pune accentul: "Mai multe state europene au impus o interdicţie de vânzare a armelor către Rusia". Pe acest fond, ziarul belgrădean Politika observă că " În ultimul timp, relaţiile dintre Serbia şi Rusia sunt din ce în ce mai strânse" şi menţionează că: "Partea sârbă va fi asigurată că Rusia nu are nimic împotrivă ca Serbia să fie parte a familiei europene şi că este mulţumită de neutralitatea Belgradului în problema ucraineană".

În cazul relaţiilor Bulgariei cu Moscova se constată o atitudine mai puţin unitară. Premierul Oreşarski l-a liniştit pe ministrul rus de externe, asigurându-l că UE va admite argumentele Bulgariei privind South Stream, precizează Dnevnik, în timp ce preşedintele Plevneliev a declarat la întâlnirea cu Lavrov că "Nimeni nu are nevoie de noi linii de demarcaţie în Europa" şi că "În relaţiile sale cu Rusia, Bulgaria porneşte de la poziţia clară a apartenenţei sale europene şi euroaltantice şi doreşte construirea unor relaţii pragmatice, bazate pe deschidere, dialog şi interes comun", ţine să remarce Trud.

Panorama din Italia se ocupă de "Potenţialul economic al Uniunii Euroasiatice" şi apreciază că prin construirea unui spaţiu comun între Europa şi Asia preşedintele Putin vrea "să pună parţial în discuţie monopolul Bruxellesului asupra bătrânului continent şi să clarifice că Moscova nu mai intenţionează să rămână pe dinafara jocurilor europene". "Însă ne vom afla în faţa unei organizaţii noi care, dacă vrem să fim sinceri, nu are nimic european", consideră ziarul italian.

Tot din sfera economică, Le Figaro punctează un eveniment concret. "Greenpeace blochează situl de prospectare a gazelor de şist al companiei americane Chevron, la Pungeşti, în estul României, solicitând guvernului de la Bucureşti să interzică fracturarea hidraulică", informează cotidianul francez şi semnalează că "România dispune de rezerve de gaze de şist care ar putea să-i asigure cererea internă timp de peste un secol, conform estimărilor administraţiei americane pentru informare cu privire la energie".

În final din Russia Today aflăm că Eduard Şevarnadze a încetat din viaţă. "Fostul preşedinte al Georgiei şi ultimul ministru de externe sovietic a avut un rol important în încheierea războiului rece", precizează gazeta rusă şi menţionează că preşedintele Putin a exprimat condoleanţe familiei şi poporului georgian, iar New York Times rezumă portretul personalităţii politice: "Şevarnadze a sprijinit perfecţionarea 'noii gândiri', externe şi interne, care a transformat şi ulterior a condus la destrămarea Uniunii Sovietice. Tot el a condus apoi Georgia natală în zbuciumata perioadă de început ca stat independent", mai scrie ziarul american.

(Iulia Lăpădat)

Share