Jurnal de Chișinău reține că europarlamentarii români salută semnarea acordurilor, ca fiind un prim pas spre integrarea Moldovei în UE. Semnarea acordurilor cu UE stabilește în mod oficial legături politice și economice mai strânse între cele trei foste state sovietice și blocul european, scrie Stratfor într-o amplă analiză, și continuă: În confruntarea tot mai mare dintre Rusia și Occident în fosta periferie sovietică, semnarea acordurilor reprezintă o lovitură simbolică pentru Rusia și o victorie pentru UE. Cu toate acestea, competiția nu s-a sfârșit. Rusia va adopta, probabil, restricții comerciale împotriva țărilor semnatare. Însă măsurile vor fi limitate și nu vor devasta economiile acestor țări, dar vor permite Moscovei să facă presiuni asupra guvernelor, pentru a contracara eforturile lor de a se apropia de Occident, pe termen lung. Desemnarea conservatorului Jean-Claude Juncker la cârma Comisiei Europene este o altă temă comentată de presa internațională. David Cameron este învins, după ce liderii europeni l-au ales pe Juncker, constată The Guardian, considerând că rezultatul summit-ului european de vineri reprezintă un eșec al premierului britanic. Jean-Claude Juncker va fi următorul șef al comisiei, în ciuda faptului că nimeni nu îl vrea, ironizează The Economist. Juncker devine un președinte accidental, deoarece el a reprezentat cea de-a doua opțiune. Pentru Merkel, el este mai bun decât Schulz. Pentru Schulz, susținerea lui Juncker este prețul plătit pentru extinderea puterii parlamentului. Pentru Franța și Italia, Juncker este conservatorul care promite o îmblânzire a austerității. Pentru alții, sprijinul pentru Juncker este o monedă de schimb prin care pot obține anumite poziții și diverse concesii. Din nefericire, pentru Marea Britanie, chiar și cei mai apropiați aliați europeni ai ei consideră că a-l susține pe Juncker este mai bine decât să treacă de partea lui Cameron. Lucrul ciudat este că Juncker reprezintă probabil răul cel mai mic, iar una dintre principalele promisiuni ale campaniei sale a fost aceea că va încerca să ajungă la un "târg cinstit" în ceea ce privește renegocierea statutului Marii Britanii în UE. Rămâne de văzut, conchide The Economist.
(Cristina Zaharia)