REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Sâmbătă, 28 iunie 2014

Moldova, Georgia şi Ucraina au semnat istoricele acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, eveniment comentat şi analizat de cele mai mari ziare ale lumii. Semnarea acordurilor încununează şapte ani de negocieri şi s-a realizat în pofida eforturilor Rusiei de a zădărnici acest proces, prin embargouri comerciale, dispute energetice şi agresiune militară. Nici presiunile politice, nici cele economice sau militare nu au reuşit însă să învingă puterea diplomaţiei europene, notează EUObserver şi contină: Evenimentul din 27 iunie de la Bruxelles este dovada vie că Parteneriatul Estic este o punte ce uneşte Europa de ţări rămase în afara ciclului dezvoltării paşnice. Estul întâlneşte Vestul, prin semnarea acordurilor cu UE, titrează Sydney Morning Herald. Acordurile de asociere sunt esenţiale într-o regiune tulbure, crede Stars and Stripes. Acordurile pot aduce reforme şi dezvoltarea economică, apreciază The Guardian. America a felicitat cele trei ţări semnatare pentru acest mare pas istoric, notează The New York Times. După semnarea acordurilor, UE ar dori pace cu Moscova, crede Le Monde. Dar Moscow Times avertizează asupra unor “consecinţe serioase" ce vor decurge din acest demers. Rusia va lua măsuri de a-şi proteja piaţa de efectele considerate negative ale intergării europene, adaugă Ria Novosti. Interfax atrage atenţia că Ucraina ar putea pierde în jur de 40 de miliarde de dolari numai în cursul anului viitor, din pricina semnării acordurilor. Republica Moldova şi-a asumat un adevărat risc economic, opinează Le Figaro. Excact pe acest risc mizează şi adversarii care nu doresc apropierea ţării de UE.

Jurnal de Chişinău reţine că europarlamentarii români salută semnarea acordurilor, ca fiind un prim pas spre integrarea Moldovei în UE. Semnarea acordurilor cu UE stabileşte în mod oficial legături politice şi economice mai strânse între cele trei foste state sovietice şi blocul european, scrie Stratfor într-o amplă analiză, şi continuă: În confruntarea tot mai mare dintre Rusia şi Occident în fosta periferie sovietică, semnarea acordurilor reprezintă o lovitură simbolică pentru Rusia şi o victorie pentru UE. Cu toate acestea, competiţia nu s-a sfârşit. Rusia va adopta, probabil, restricţii comerciale împotriva ţărilor semnatare. Însă măsurile vor fi limitate şi nu vor devasta economiile acestor ţări, dar vor permite Moscovei să facă presiuni asupra guvernelor, pentru a contracara eforturile lor de a se apropia de Occident, pe termen lung. Desemnarea conservatorului Jean-Claude Juncker la cârma Comisiei Europene este o altă temă comentată de presa internaţională. David Cameron este învins, după ce liderii europeni l-au ales pe Juncker, constată The Guardian, considerând că rezultatul summit-ului european de vineri reprezintă un eşec al premierului britanic. Jean-Claude Juncker va fi următorul şef al comisiei, în ciuda faptului că nimeni nu îl vrea, ironizează The Economist. Juncker devine un preşedinte accidental, deoarece el a reprezentat cea de-a doua opţiune. Pentru Merkel, el este mai bun decât Schulz. Pentru Schulz, susţinerea lui Juncker este preţul plătit pentru extinderea puterii parlamentului. Pentru Franţa şi Italia, Juncker este conservatorul care promite o îmblânzire a austerităţii. Pentru alţii, sprijinul pentru Juncker este o monedă de schimb prin care pot obţine anumite poziţii şi diverse concesii. Din nefericire, pentru Marea Britanie, chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi europeni ai ei consideră că a-l susţine pe Juncker este mai bine decât să treacă de partea lui Cameron. Lucrul ciudat este că Juncker reprezintă probabil răul cel mai mic, iar una dintre principalele promisiuni ale campaniei sale a fost aceea că va încerca să ajungă la un "târg cinstit" în ceea ce priveşte renegocierea statutului Marii Britanii în UE. Rămâne de văzut, conchide The Economist.

(Cristina Zaharia)

Share