REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Vineri, 27 iunie 2014

Actualul Consiliu European de la Bruxelles se anunţă unul decisiv pentru viitorul UE. Liderii europeni îl vor vota, probabil, pe Jean-Claude Juncker la cârma Comisiei Europene, în pofida opoziţiei britanice, crede EUObserver, dar celelalte funcţii de conducere vor fi aprobate abia în iulie.

În afară de votul pentru preşedinţia Comisiei, al doilea mare eveniment de la Bruxelles este semnarea acordurilor cu Georgia, Moldova şi Ucraina. Liderii europeni discută, de asemenea, şi relaţiile UE-Rusia, scrie publicaţia europeană. Semnarea acordurilor de asociere cu UE agită spiritele în rândul separatiştilor pro-ruşi în Ucraina şi relansează separatismul în Transnistria, atenţionează Liberation. Adoptarea oficială de către Republica Moldova a Acordului de asociere şi liber schimb cu UE, la 27 iunie, va fi o piatră de hotar notabilă în eforturile de integrare europeană ale ţării, dar va fi întâmpinată cu opoziţie pe mai multe fronturi, opinează Stratfor şi continuă: După semnarea acordului, este puţin probabil ca Moldova să experimenteze o situaţie similară cu cea a Ucrainei, însă mai mulţi factori ar putea destabiliza ţara mică, dar strategică, implicată în mai ampla competiţie între Rusia şi Occident.

Rusia, totuşi, va fi atentă să nu acţioneze prea agresiv în Moldova, pentru a evita tensiuni agravante cu europenii, în special cu Germania. Rusia, de asemenea, nu are aceeaşi influenţă culturală şi politică în Moldova, aşa cum se întâmplă în estul şi sudul Ucrainei. Prin urmare, Moscova va continua să exercite presiuni asupra Moldovei pe frontul economic, canalizând sprijin pentru Transnistria, Găgăuzia şi Partidul Comuniştilor, conchide Stratfor. Încheierea Acordului de Asociere dintre UE şi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia poate afecta economia Rusiei, se afirmă într-un comentariu al Ministerului rus de Externe, citat de Itar-Tass. Liderii separatişti şi reprezentanţi ai guvernului ucrainean au acceptat o nouă rundă de negocieri de pace, anunţă The Wall Street Journal.

Din momentul lansării planului de pace în estul Ucrainei, propus de Poroşenko, separatiştii ruşi au încălcat acest armistiţiu de 59 de ori, atrag atenţia oficialii ucraineni, citaţi de Unian. Potrivit informaţiilor, din data de 20 iunie până în prezent, în estul Ucrainei au murit cel puţin 18 militari ucraineni, iar alte zeci au fost răniţi, fiind înregistrate 13 cazuri în care s-a tras cu arme automate, scrie Unian. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko i-a solicitat omologului său rus Vladimir Putin să-şi demonstreze dorinţa de a colabora la planul de pace, notează El Pais. SUA ameninţă Rusia cu noi sancţiuni, scrie USA Today.

Dar Washingtonul ar trebui să aştepte să vadă în ce direcţie se va îndrepta actuala rundă de negocieri, înainte de a începe să adune aliaţii pentru o nouă serie de sancţiuni, crede Financial Times. Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de externe din ţările NATO au aprobat o serie de măsuri de sprijin pentru întărirea capacităţii defensive a Ucrainei, informează Stars and Stripes. În afara măsurilor luate pentru întărirea parteneriatului NATO cu Ucraina, Alianţa a mai discutat despre viitoarea sa extindere cu Muntenegru şi Georgia, la summit-ul din septembrie, din Ţara Galilor, menţionează ziarul american.

Scandalurile de corupţie la nivel înalt din România nu sunt ocolite de presa internaţională, care consemnează declaraţia Parlamentului de la Bucureşti, în care preşedintelui ţării i se cere să demisioneze, pe fondul anchetării fratelui său. Traian Băsescu îşi încheie mandatul pe fondul unui scandal de corupţie, titrează The Economist, remarcând că politica românească nu duce lipsă de drame şi intrigi. Votul din Parlament subliniază ruptura dintre coaliţia de guvernământ şi preşedinte, cu patru luni înainte de alegerile prezidenţiale, într-o ţară clasată de Transparency International pe locul al treilea pentru corupţie, între cele 28 de state membre ale UE, după Grecia şi Bulgaria, reţine Reuters. Totuşi, L'Express şi Liberation amintesc de un bilanţ oficial, care arată că 1.051 persoane au fost condamnate definitiv pentru corupţie la nivel înalt în 2013, cu 41% mai mult decât în 2012.

(Cristina Zaharia)

Share