REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Vineri, 20 iunie 2014

Într-o lume tot mai interconectată, criza irakiană din Orientul Mijlociu, care se adânceşte, creează îngrijorare în lipsa găsirii soluţiilor.

"SUA dau de înţeles că premierul irakian Maliki ar trebui să plece", titrează Wall Street Journal. "Casa Albă este convinsă că liderul şiit este incapabil să asigure reconcilierea cu minoritatea sunnită a ţării şi să stabilieze fragilul peisaj politic", continuă ziarul american şi ţine să amintească faptul că: "Administraţia Obama a avertizat ani în şir guvernul predominant şiit al premierului Maliki, cerându-i să se arate mai deschis şi mai puţin dur faţă de minoritatea sunnită, altfel riscând să o nemulţumească şi mai mult". Între timp, "Iranul a anunţat că nu va ezita să apere locurile sfinte şiite din Irak, pe care le ameninţă gruparea ISIS. În schimb, Arabia Saudită s-a opus unei intervenţii externe", menţionează Zaman de la Istanbul şi adaugă: "Conflictele dintre sunniţi şi şiiţi riscă să se transforme în Irak într-un război interconfesional care poate să afecteze întreaga zonă". Acelaşi cotidian reţine din interviul cu secretarul general NATO, aflat la Ankara, declaraţia lui Andres Fogh Rasmussen: "Nu vom ezita să apărăm Turcia aliată". "Marea Britanie şi SUA nu trebuie să se amestece în Irak", avertizează Arabia Saudită prin ambasadorul său la Londra, citat de The Telegraph, în timp ce Le Figaro remarcă: "Obama sub presiune" şi subliniază că Bagdadul a cerut în mod oficial SUA să acţioneze militar. Le Monde comentează ceea ce numeşte "retragerea precipitată a americanilor din Orientul Mijlociu". "Priorităţile preşedintelui american se distanţează de mizele internaţionale, fiind concentrat în special pe problemele interne", este de părere cotidianul francez şi mai face o remarcă interesantă: "Războiul organizaţiei islamiste ISIS împotriva Iranului nu preocupă nici Franţa, nici Occidentul". New York Times scrie despre "Diplomaţia forţei" şi opinează tranşant: "Dacă există o regulă în relaţiile internaţionale pe care adminstraţia Obama a uitat-o sau nici măcar nu a apucat să o înveţe, aceea este că înţelegerile negociate reflectă balanţele puterii. Principalul mijloc prin care asemenea balanţe pot fi înclinate este forţa".

De o altă zonă în care se acţionează balanţele puterilor se ocupă The Guardian, care semnalează: "Ucraina nu trebuie uitată, în timp ce privirea lumii este aţintită asupra Irakului". "Acum prioritatea preşedintelui Putin ar trebui să fie limitarea daunelor. El a luat Crimeea şi şi-a consolidat imaginea naţionalistă acasă, ceea ce, aparent, nu l-au făcut să-şi piardă vreun prieten în Asia", mai apreciază The Guardian. Între timp, "Rusia a decis să nu-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina", informează Pravda, care mai precizeză că "Administraţia de la Kremlin consideră drept genocid evenimentele din estul Ucrainei". În contextul crizei ucrainene, Le Monde face o analiză interesantă a vizitei vicepreşedintelui american, Joe Biden, la Bucureşti şi trage concluzia: "SUA îşi rafinează strategia în Europa de Est".

În Europa de Vest un alt fel de eveniment a atras atenţia jurnaliştilor din presa internaţională. Felipe al VI-lea, regele unei "monarhii reînnointe pentru vremuri noi", notează ABC, care consemnează "o ceremonie istorică de proclamare în cadrul Congresului Deputaţilor". "Noul rege şi-a exprimat solidaritatea cu poporul spaniol, care se se luptă să facă faţă unei lungi crize economice", subliniază New York Times, iar Financial Times menţionează: "Regele Felipe a făcut o serie de referiri la tensiunile politice dintre Spania şi regiunea Catalonia şi a insistat că el va susţine unitatea Spaniei, dar a încercat să arate înţelegere faţă de cererile catalane pentru autonomie culturală şi lingvistică". "Unitate nu înseamnă uniformitate. În această Spanie, unită şi diversă, bazată pe egalitatea tuturor spaniolilor, pe solidaritate şi pe respectul pentru lege, este loc pentru noi toţi", a mai spus noul rege al Spaniei, reţine Financial Times.

(Iulia Lăpădat)

Share