REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Vineri, 6 iunie 2014

Reuniunea G-7 s-a desfăşurat la Bruxelles, pe fondul crizei ucrainene şi a relaţiilor Rusia-NATO, Rusia-UE şi Rusia-SUA. Concluziile celor două zile de dezbateri concentrează atenţia comentatorilor din presa internaţională.

"Summitul G-7 a conturat şi impus noi condiţii Rusiei" - scrie "Wall Street Journal" şi atrage atenţia că, "dacă cerinţele nu vor fi satisfăcute, ar putea fi adoptate sancţiuni care vor lovi sectoare vitale ale economiei Rusiei". Cu toate acestea, continuă ziarul, "există unele indicii care arată că Rusia ar putea atenua presiunile asupra Kievului, după alegerile prezidenţiale care au avut loc la 25 mai în Ucraina. În plus, Moscova şi-a retras majoritatea trupelor din apropierea frontierelor ruso-ucrainene" - mai scrie publicaţia.

Liderii statelor membre ale G-7 întrevăd un moment de oportunitate pentru soluţionarea crizei din Ucraina - confirmă şi "EU Observer". Potrivit ziarului european, "un semn bun este faptul că preşedintele rus, Vladimir Putin, a acceptat să fie fotografiat alături de preşedintele ales al Ucrainei, Petro Poroşenko. Un al doilea moment de bun augur a fost subliniat de cancelarul german, Angela Merkel, care a declarat că ultima decizie a lui Putin - aceea de a-şi retrimite ambasadorul în Ucraina pentru a participa la ceremonia de învestire a preşedintelui Poroşenko - este, de asemenea, un semn bun".

În acelaşi ton, dar referindu-se la evenimentele de astăzi de la Paris, "Le Monde" notează: "Dincolo de semnificaţia manifestărilor de azi, invitarea preşedintelui ales al Ucrainei, la celebrările Zilei D are o semnificaţia simbolică multiplă: în primul rând, Franţa recunoaşte participarea şi sacrificiul soldaţilor ucraineni în cel de-al Doilea Război Mondial. Pe de altă parte, Franţa recunoaşte un nou preşedinte ales al Ucrainei" - conchide "Le Monde".

Comentând declaraţiile preşedintelui Obama de la finalul summitului G-7 referitor la posibilităţile NATO de a-şi îmbunătăţi prezenţa la graniţele estice şi de a crea eventuale baze permanente, ziarul britanic "Financial Times" apreciază că "instalarea unor asemenea baze impune cheltuieli mari, atât pentru ţara-gazdă cât şi pentru ţările furnizoare de forţe, mai ales într-un moment al bugetelor militare de austeritate".

În acest context, "Washington Post" scrie despre vizita secretarului american al apărării, Chuck Hagel, în România, unde a inspectat crucişătorul american USS Vella Gulf, staţionat în Marea Neagră. Vasul este echipat cu sistem de apărare cu rachete Aegis şi face parte din contingentul militar american permanent amplasat aici încă de la mijlocul lunii martie. "În deceniul care a trecut de la aderarea sa la NATO, România s-a aflat printre cei mai ardenţi membri ai Alianţei Nord Atlantice, trimiţând trupe în Irak şi în Afganistan. Ministrul român al apărării, Mircea Duşa, a precizat că guvernul său va spori bugetul apărării la 2% din PIB până în 2016, devenind astfel unul din puţinele guverne ale unor state membre NATO care se conformează ţintelor impuse de Alianţă" - mai scrie "Washington Post".

"Situaţia din Ucraina scoate în evidenţă şi necesitatea unei mai mari securităţi energetice, cu reducerea riscurilor mai ales prin diversificarea surselor" - notează ziarul sârb "Blic", citând declaraţiile preşedintelui SUA la finalul summitului G-7. "Serbia nu intenţionează să amâne construcţia gazoductului South Stream - şi la fel sunt şi celelalte state ale UE incluse în proiect" - punctează publicaţia. "Pentru Serbia, South Stream este un proiect important la care participă Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia, Slovenia şi Austria" - adaugă "Blic".

Consemnăm şi o informaţie apărută în acelaşi cotidianul, în care se anunţă că săptămâna viitoare, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va face o vizită la Belgrad, având ca obiectiv "analiza gradului de realizare a proiectelor convenite anterior între Moscova şi Serbia, precum şi stabilirea de noi repere în cadrul relaţiilor bilaterale."

(Magda Baciu)

Share