REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Sâmbătă, 31 mai 2014

Competiţii şi dispute aprinse după încheierea alegerilor europarlamentare. Noul Parlament European va trebui să îl aleagă pe viitorul preşedinte al Comisiei Europene - scrie "The Guardian". "Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi-a folosit toate puterile pentru a-l promova pe fostul premier al Luxembourgului, Jean-Claude Juncker, în postura de viitor lider al Comisiei Europene. Marea Britanie, Ungaria şi Suedia se opun lui Juncker şi pledează pentru un candidat mai reformist" - mai scrie "The Guardian". "Atâta lucru este evident: europenii îl vor pe Juncker" - se aventurează tabloidul german "Bild".

Tensiunile politice generează tensiuni economice. Gazprom critică Uniunea Europeană în privinţa gazoductului South Stream - scrie "Financial Times" şi punctează - cităm: "în centrul disputei dintre Rusia şi UE se află Bulgaria". De altfel, "şi Grecia vrea ca viitoarea conductă să treacă prin teritoriul său" - scrie ziarul bulgar "Duma".

"Recentul acord de uniune economică semnat de Rusia cu Belarus şi Kazahstan este un stimulent la competitivitate pentru Uniunea Europeană şi un semnal de trezire pentru SUA" - opinează "Russia Today". Publicaţia rusă reaminteşte că acordul, care va intra în vigoare în ianuarie 2015, va tăia barierele comerciale dintre cele trei ţări, realizând astfel cea mai mare piaţă comună în spaţiul fost sovietic. Situaţia la graniţa ruso-ucraineană rămâne tensionată. Rusia şi-a retras cea mai mare parte a trupelor sale de la graniţele cu Ucraina, susţin oficialii de la Pentagon, citaţi de "New York Times". Cu toate acestea, continuă ziarul american, "aproximativ şapte batalioane de militari ruşi rămân pe poziţii". "Chiar dacă toate trupele ruseşti vor fi retrase de la graniţa cu Ucraina, Occidentul tot nu va fi satisfăcut, pentru că Rusia deţine în continuare Crimeea", comentează publicaţia.

Acelaşi cotidian publică un articol în care analizează noua strategie a SUA privind lupta împotriva terorismului. Referindu-se la ultimul discurs al preşedintelui Obama, ziarul notează: "În toiul războaielor din Irak şi Afganistan, armata SUA a operat zeci de atacuri împotriva Al-Qaida şi a altor extremişti şi a utilizat comandouri sprijinite de elicoptere de asalt. Acum, însă, forţele americane schimbă tactica şi se bazează în principal pe forţele indigene, la care SUA nu au decât un rol combatant limitat". Preşedintele Obama a propus crearea unui fond de aproximativ 5 miliarde de dolari pentru "a sprijini ţările partenere în acţiunile militare". Citându-l pe secretarul american al apărării, Chuck Hagel, "New York Times" conchide: "Avem de-a face cu reţele, şi nu numai reţele regionale, ci şi reţele globale teroriste. Acesta e motivul pentru care ar fi cu mult mai folositor să ne unim cu toţii eforturile în lupta împotriva terorismului".

O nouă strategie a Alianţei Nord Atlantice a fost subliniată de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO, desfăşurată la Vilnius. După ce a pledat pentru necesitatea creşterii investiţiilor în apărare ale unor ţări, între care şi România, secretarul general NATO a relevat noile circumstanţe geopolitice ale strategiei de apărare a Alianţei. „Criza din Ucraina demonstrează foarte clar de ce apărarea este importantă şi de ce este important să investim în apărare” - a afirmat Rasmussen, citat de "newsmilitary". "Contribuţia fiecărui aliat este la fel de însemnată. Unul pentru toţi, toţi pentru unul. 28 pentru 28. Aceasta este adevărata solidaritate în acţiune".

(Magda Baciu)

Share