REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE - Miercuri, 28 mai 2014

Liderii europeni comentează încă rezultatele alegerilor. Preşedintele francez Francois Hollande crede că acestea reflectă "neîncrederea în Europa şi teama de declin", reţine Le Monde. O retorică reformistă aduce premierul britanic David Cameron, îngrijorat de victoria formaţiunii anti-europene şi anti-imigraţie UKIP, adaugă The Independent. Deşi prezenţa la urne a fost scăzută în multe ţări, iar partidele populiste au obţinut scoruri semnificative, alegerile europene au o importanţă istorică, apreciază Der Spiegel, deoarece au mutat balanţa puterii în Europa în favoarea alegătorilor. În schimb, Stratfor crede că aceste alegeri au slăbit Uniunea Europeană şi subliniază că viitorul Parlament va trebui să lupte pentru a-şi apăra rolul, pe fondul fragmentării politice. Liderii grupurilor politice din Parlamentul European l-au desemnat pe candidatul Partidului Popular European, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, să încerce să obţină sprijinul majorităţii necesare pentru a prezida Comisia Europeană, anunţă EUObserver. Va exista tentaţia ca implicaţiile acestui vot să fie îngropate pentru încă cinci ani, opinează The Wall Street Journal. Dar, dacă şomajul în rândul tinerilor va rămâne la 25% în Franţa şi la 57% în Spania, aceste alegeri nu vor reprezenta decât începutul unui nou capitol urât al civilizaţiei europene, adaugă ziarul american.

Singurii care au votat la acest sfârşit de săptămână cu un entuziasm sincer pentru Europa au fost ucrainenii, crede The Guardian. Cu excepţia regiunilor perturbate din est, ei au ieşit la vot pentru a-l susţine la preşedinţie pe Petro Poroşenko, care şi-a evidenţiat credinţa în Uniunea Europeană. E posibil ca Ucraina să fi trecut de răscruce. Invazia este deja o ameninţare trecută, federalizarea extremă dorită de Rusia înainte a început să se disipeze ca idee, iar separatiştii din est par să fie pe cont propriu mai mult ca înainte. Poate că ne reîntoarcem spre o situaţie mai "normală", în care Moscova va mai deţine pârghii serioase pentru influenţarea Ucrainei, mai ales prin controlul ei asupra fluxului şi preţului gazelor, dar va accepta, fie şi pe moment, ideea că ţara a făcut o alegere europeană, nu una eurasiatică, analizează The Guardian. Moscova este dispusă să răspundă în instanţă la sesizarea făcută de Ucraina cu privire la anexarea peninsulei Crimeea la Rusia, informează Eho Moskvî, precizând: Rusia se aşteaptă la aceşti paşi întreprinşi de Ucraina în ceea ce priveşte Crimeea, dar noul preşedinte ucrainean ar trebui ca în momentul de faţă să se gândească la cu totul altceva.

Rusia şi Kazahstanul creează un sistem comun de apărare aeriană, anunţă The Moscow Times. Kazahstanul a ratificat un decret de creare a unui sistem de apărare comun cu Rusia care să întărească alianţa militară între cele două state. Rusia va asigura Kazahstanului cinci divizii de sisteme de rachete S-300PS, gratuit. În afară de Kazahstan, Rusia are deja sisteme unificate de apărare antirachetă cu Belarus, şi aşteaptă să participe şi Armenia, Uzbekistan şi Tadjikistan, aminteşte Moscow Times. Într-o analiză făcută în urma vizitei în România a vicepreşedintelui american Joe Biden, Stratfor subliniază preocuparea Bucureştiului pentru evoluţiile din Ucraina şi modul în care UE, NATO şi SUA vor sprijini România. Intenţia americană în acest moment este de a menţine o Ucraină independentă, pro-occidentală. Dar, oricare ar fi fost intenţiile iniţiale, americanii îşi dau seama că ameninţarea rusească în Ucraina este permanentă şi că, indiferent ce se întâmplă în Ucraina, se poate extinde la ţări ca România, care contează în mod special pentru ruşi, graţie ieşirii la Marea Neagră şi a potenţialului de a produce hidrocarburi, inclusiv petrol. Punctul de vedere românesc este că ruşii îşi extind influenţa în întreaga regiune şi fac asta utilizându-şi serviciile de informaţii, pentru a încerca să manipuleze procesul politic, comentează Stratfor.

(Cristina Zaharia)

Share