Interviu
RSS Interviu

Mircea Druc: `Ca unionist, mă consider un învingător!`

Mircea Druc: `Ca unionist, mă consider un învingător!`
Foto: www.unimedia.md

Reporter: Domnule Mircea Druc, au trecut două decenii și dumneavoastră - ca să parafrazez un dicton pe care l-ați lansat mai demult - "cugetați și acționați ca și cum România ar fi reîntregită". Ca unionist, vă considerați un învingător sau un învins?

Mircea Druc: Ca unionist, mă consider învingător. Unirea încă nu a fost decretată, ca în 1918. Acum, Unirea se construiește. Încet, sigur, durabil. În ultimii 20 de ani, calitativ și chiar cantitativ, am reușit mai mult decât în cei 20 de ani când Basarabia era în componența României regale.

Reporter: Prin ce se deosebește situația de-acum de cea din 1990 din Basarabia?

Mircea Druc: În 1990, aveam o singură speranță și o singură certitudine: speranța că Imperiul Sovietic se va destrăma; dar nu știam, nimeni nu știa că visul generației mele va deveni realitate peste un an. Și certitudinea? Prima undă seismică a spulberat "lagărul socialist" și a permis unificarea Germaniei. A urmat a doua undă seismică și a dispărut Imperiul care, în 1940, ne-a răpit Basarabia și Nordul Bucovinei. În prezent, barierele în calea Unirii, comparativ cu 1990, sunt mai multe, însă mai puțin rezistente decât cele sovietice.

Componenta cea mai vulnerabilă atunci era Bucureștiul: evenimentele de la Târgul Mureș, mineriadele, dezindustrializarea galopantă, privatizarea frauduloasă și pericolul scenariului iugoslav. Astăzi, destinele Unirii depind în mod preponderent de voința elitelor de la Chișinău și București. Acutizarea "luptei de clasă" și politicianismul din România, precum și mafia economică din Basarabia și Transnistria reprezintă obstacole serioase.

Principiile pe care le-am formulat în campania electorală din 1992, când am candidat la Președinția României, sunt viabile și fac procesul Unirii ireversibil. E vorba de sincronizare, interferență și transplant pentru orice acțiune tactică în această direcție.

Conjunctura externă pare a fi mai favorabilă decât în 1991. Atâta lume occidentală se chinuie cu cele 6 județe basarabene și cu cele cinci raioane transnistrene, care constituie, de fapt, două state, din care unul chiar recunoscut la ONU.

Reporter: Mai ales jurnaliștii ruși și ucraineni au vorbit despre un eșec la referendumul pentru modificarea Constituției. Având în vedere că majoritatea absolută a participanților la vot s-au exprimat pentru alegerea președintelui prin scrutin universal, eu cred că la acel referendum a învins Mihai Ghimpu, cu toți românii lui care gândesc la fel. Ce șanse are Mihai Ghimpu să intre iar în Parlament, să obțină din nou funcția de președinte în urma alegerilor parlamentare?

Mircea Druc: La acel referendum a pierdut electoratul din Republica Moldova, prin absenteism. Și nu e pentru prima oară când procedează la fel. Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, are șanse sigure să acceadă în viitorul parlament de la Chișinău. Restul e pură speculație. Probabil, partidul cu cele mai multe voturi va alege primul funcția pe care și-o dorește: președinte, prim-ministru, președinte de parlament. Totul depinde de configurația viitoarei alianțe constituite din partidele care vor trece pragul electoral.

Reporter: Ce șanse mai are Marian Lupu în politică dacă va bascula cu Partidul Democrat spre Partidul Comuniștilor lui Voronin?

Mircea Druc: Am o părere comparativ mai bună despre domnul Marian Lupu. Nu cred că va ceda presiunilor din partea domnului Diacov de a face alianță cu partidul din care a plecat. Nicio eventuală sugestie a Moscovei nu va da rezultate în acest sens.

Reporter: Ca observator atent al fenomenului, eu cred că Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) va învinge din nou în alegeri, chiar cu un rezultat mai bun. Considerați că trebuie 'mângâiată' cu orice preț vanitatea lui Marian Lupu, care vrea morțiș să ajungă președinte? Este el pregătit sa conducă un stat, unde majoritatea absolută o formează românii, după ce s-a dus la Moscova să ceară binecuvântarea de la Medvedev și de la Putin?

Mircea Druc: Mă bucură optimismul domniei voastre. Doresc și eu ca cele patru formațiuni din AIE să intre în Parlament. Și, cum vă spuneam, să se înțeleagă la împărțirea funcțiilor. Partidul cu cele mai multe voturi va decide primul ce preferă. Republica Moldova nu devine republică prezidențială. Nu pricep de ce se pune accent pe funcția de președinte și nu pe un program de guvernare, dacă mizăm pe o viitoare alianță?

Reporter: Este înghesuială mare pentru firman la poarta Kremlinului. Chiar și stataliștii cei mai agresivi stau tot cu ochii spre Rusia. Să înțelegem că, prin semnarea unui protocol cu Marian Lupu, oamenii lui Putin au renunțat definitiv la Voronin?

Mircea Druc: Nu e vorba de vanitate, ci de o funcție banală, fiindcă în Republica Moldova capitalul decide, și nu președintele. Alianța a luat naștere printr-o înțelegere: Marian Lupu - președinte. Acum, după alegeri, se vor înțelege din nou. Cei care vor trece pragul. Cât privește binecuvântarea Moscovei, eu am altă părere.

Am mai spus-o și cu alte ocazii. Într-o campanie electorală, într-un stat precum RM, este necesar ca fiecare lider de partid să declare deschis, convingător și să motiveze "ce carte joacă" în materie de politică externă și orientare strategică - "Cartea Moscovei", "Cartea Bucureștiului", "Cartea Washingtonului", "Cartea Bruxellesului" etc -, pentru ca electoratul basarabean - lămurit, convins - să aleagă. Faptul că e mare înghesuială printre partidele de la Chișinău de a obține fonduri din partea Moscovei e cu totul altă temă de discuție.

Domnul Lupu a semnat o convenție de colaborare cu partidul domnului Putin, care își va pierde în curând monopolul pe eșichierul politic din Rusia. Kremlinul dorește o nouă grupare la guvernare în RM, dar nu ține neapărat ca să fie și comuniștii lui Voronin.

Reporter: Falia geopolitică dintre Prut și Nistru atestă reaprinderea disputelor dintre Est și Vest, nu doar pentru cele șase foste județe ale României. Rusia primește și trimite emisari, miniștri importanți din UE au venit la Chișinău.

Cât de mult va conta în exprimarea votului efectul de vitrină al Uniunii Europene?

Mircea Druc: "Efectul de vitrină" contează pentru o parte a elitelor și pentru migranții (emigranții) basarabeni. Cei de acasă, din mediul rural, vor vota tradițional pentru reprezentanții acelor partide care vor bate din poartă-n poartă și vor aduce și "pomeni electorale".

Reporter: Timpurile se schimbă rapid, dar Rusia manifestă un interes disproporționat pentru Republica Moldova, deși minoritatea imperială de-acolo reprezintă aproximativ 5-6% din totalul populației. Deocamdată, Ucraina tace. Să-și fi pierdut Kievul interesul pentru această zonă, mai ales că Ianukovici a dat semne politice evidente de reapropiere de Rusia?

Mircea Druc: Interesul Moscovei nu este disproporționat, este firesc. Se pare că strategii ruși nu mai mizează pe vectorul euro-asiatic. Se caută o apropiere de Europa Occidentală. Desigur, în condiții cu totul diferite de cele din timpul imperiului țarist sau cel sovietic. Repet, Moscova nu mai poate dicta nimănui, ea caută garanții de lungă durată pentru propriile ei interese vitale.

Eu văd altfel evoluția: Ianukovici va da semne evidente de distanțare de Rusia. Așteptați să treacă iarna aceasta, care se anunță cumplită, și vom discuta despre orientarea Ucrainei. De asemenea, importante sunt, în acest plan, rezultatele alegerilor din Bielorusia și relația NATO-Georgia.

Reporter: Cât de eficiente vor fi eforturile României pentru sprijinirea Chișinăului, în contextul în care țările europene mari par să joace de partea Rusiei?

Mircea Druc: Tot ce întreprinde acum Președinția, Guvernul și Parlamentul României față de Rep.Moldova este constructiv și util. Indiferent de părerile unor critici de profesie. Dar să studiem istoria. Un imperiu, adversar din Est, ne-a dat un ultimatum și am cedat o parte din teritoriul național. Concomitent, aliați din Vest au "convins" România să se retragă dintr-o regiune a țării, în favoarea unui aliat al aliaților României. Istoria se repetă necruțător și putem prognoza în ce condiții România va fi convinsă să cedeze din nou. Și aceasta nu neapărat în favoarea Rusiei. Parcă ne-ar pune pe gânduri vizita recentă la Chișinău a celor doi foști primi miniștri vest-europeni: Dominique de Villepin și Markus Meckel. Să fie oare incompatibile aspirațiile românilor cu interesele marilor corporații europene? Unioniștii urmează să studieze atent interesele SUA și Israelului în zona noastră, dacă Franța și Germania vor deveni prea dependente de Rusia. "Unirea" înseamnă, înainte de toate, o permanentă vigilență și readaptare.

Reporter: Pentru mulți, "resetarea" lui Barack Obama a însemnat re-abandonarea statelor din estul Europei în pustiul de gheață. Dacă America vrea scut antirachetă, împreună cu Rusia, pentru apărarea est-europenilor, care au intrat în NATO tocmai ca să scape de mai vechea amenințare, ce puteam aștepta de la recenta vizită a cancelarului Angela Merkel la București?

Mircea Druc: Ce așteptau unii politicieni de la liderul german? Să ne anunțe că nu vom intra în zona Schengen? Că Bruxellesul ne dă afară din Uniune din cauza actualei conduceri, inclusiv pentru aproprierea prea mare de Basarabia?… Absorbită de luptele intestine, o bună parte a clasei politice de la București nici nu conștientizează ce grad de responsabilitate are Eterna Românie față de Europa Occidentală.

Nu cunosc în istorie un episod când țara noastră să fi fost percepută drept "partener-cheie în regiune", cum a spus doamna Merkel. Cancelarul german Angela Merkel consideră România un factor creativ în Parteneriatul Estic. O confirmare a tezei este și deschiderea în curând a Ambasadei Republicii Turkmenistan în România. Sper că Bucureștiul oficial va recepta adecvat decizia președintelui Gurbanguly Berdimuhamedov de a considera relația cu România ca extrem de importantă. Anume Caucazul și Asia Centrală reprezintă principalele zone geostrategice în care Europa Occidentală așteaptă ca România să vină cu "experiența și creativitatea sa". Împreună cu Germania și alți parteneri europeni, România se va implica în mod creativ și în Cooperarea la Marea Neagră, și în Strategia dunăreană, și în conflictele înghețate din regiune. În problema basarabeană, România poate conta pe "avocați germani" precum Anneli Ute Gabanyi, care vorbea recent cam așa despre minoritățile din Basarabia și drepturile lor: "În Republica Moldova, cu ocazia Declarației de independență, s-a produs o schimbare fundamentală și foarte specială, în sensul că fosta minoritate, care însă era dominantă politic, economic, ideologic, militar, în ceea ce privește serviciile minoritatea era cea rusă, care era poporul, ca să spun așa, poporul imperial în fosta Uniune Sovietică, suprimarea sau oprimarea majorității, de fapt a celei românești, sau moldovenești, cum dorim s-o numim, a fost una foarte specială. Chiar și față de alte minorități asemănătoare din alte republici. Pentru că în Republica Moldova această majoritate de facto, etnică, dar oprimată din punct de vedere politic de către minoritatea rusă imperială, a fost atât de tracasată din punct de vedere etnic.

O astfel de minoritate imperială, sau dacă vreți post-imperială, va considera că orice privilegiu pierdut și pe care îl avea înainte în imperiu, orice privilegiu pierdut este considerat ca o îngrădire a drepturilor ei. Avem același sindrom de minoritate imperială, sau post-imperială, de exemplu, la maghiari, care și-au pierdut poziția dominantă după Primul Război Mondial." În ceea ce-l privește pe Barack Obama, el e liber să abandoneze orice, în afară de interesele capitalului american, ca să nu împărtășească soarta predecesorului său JFK. E o temă puțin cam complicată pentru noi, doi români preocupați de problemele Unirii.

Reporter: Președintele Mihai Ghimpu v-a înmânat Ordinul Republicii și ați acceptat această înaltă distincție. Cum să înțelegem acest gest din partea luptătorului Mircea Druc, care a refuzat să recunoască Republica Molotov? Este o primă inconsecvență?

Mircea Druc: Sigur că este un paradox. Eu, care am militat mereu pentru apropierea de România, am fost medaliat de Republica Moldova, iar nu de Țara mea, România. Petru Lucinschi, adversarul meu, care a prigonit spiritualitatea românească din Basarabia în timpul lui Brejnev, a fost medaliat de președintele român Emil Constantinescu, un om care se pretindea de dreapta. Eu nu puteam să-l refuz pe Mihai Ghimpu, așa cum nu aș fi putut să-i refuz pe Gheorghe și pe Simion Ghimpu. Așa cum nici luptătorii români din Transnistria nu puteau să refuze participarea la un asemenea eveniment, provocat cu mintea și cu inima de Mihai Ghimpu. Consider că această distincție acordată de Mihai Ghimpu este o ofrandă pe drept cuvânt adusă luptei pentru eliberare națională din Basarabia.



Agenția RADOR - 18.10.2010 19:42