Gabriela Drăgan, directoarea Institutului European din România, invitată la `Apel matinal`

Gabriela Drăgan

Institutul European din România a lansat o nouă serie de studii de strategie şi politici care ne pot ajuta să aflăm unde suntem şi în ce direcţie ar trebui s-o luăm. Trei dintre aceste studii se referă tocmai la domenii cu impact direct asupra noastră. Este vorba despre un studiu privind liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz şi impactul acestui proces asupra economiei româneşti, altul despre impactul liberei circulaţii a lucrătorilor români pe teritoriul Uniunii Europene şi un studiu care cuprinde câteva surprize despre avantajele competitive ale României pe piaţa internă a Uniunii Europene. Unde ne aflăm şi în ce direcţie ar trebui s-o luăm, potrivit acestor studii, aflăm din interviul realizat de redactorul RRA, Carmen Gavrila cu directoarea Institutului European din România, Gabriela Drăgan.

Reporter: Avem în faţă o perioadă în care preţurile la energie electrică şi gaze naturale vor creşte în conformitate cu calendarul de liberalizare negociat de autorităţile româneşti. Ce spune studiul privind energia despre efectele acestei liberalizări şi ce soluţii propune?

Gabriela Drăgan: E un calendar destul de ambiţios, cu nişte termene precise: pentru consumatorii industriali, 2014; pentru consumatorii casnici, 2017-2018. Creşterile la energie electrică nu sunt foarte mari, la gaz însă sunt semnificative, cam de două ori şi ceva până în 2018. Se atrage atenţia în sudiu, pe de o parte, asupra faptului că respectivele creşteri se vor reflecta la nivelul consumatorilor industriali şi în facturile acestora şi, pe de altă parte, a faptului că acele creşteri de preţuri se vor reflecta şi la nivelul consumatorilor individuali. Problema care este aici adusă în discuţie este problema consumatorilor vulnerabili, fiind cei care nu vor avea suficiente venituri pentru a-şi plăti factura la energie. Susţinerea segmentului respectiv trebuie cuantificată, trebuie într-un fel sau altul susţinută din nişte resurse, resursele respective trebuie şi ele identificate. Discuţiile, din păcate, în societatea românească nu sunt suficiente şi pe problema asta, a creşterii preţurilor la energie, nu sunt încă foarte, foarte deschis asumate în discursul politic.

Reporter: Realitatea şi studiile arată că nu a avut loc mult invocata mare migraţie spre vest a muncitorilor români din 2014. Asta arată şi studiul institutului dumneavoastră. Dar există o menţiune îngrijorătoare, şi anume că începem să pierdem tot mai mulţi muncitori calificaţi şi specialişti.

Gabriela Drăgan: Cetăţenii români mobili, lucrătorii sunt, analizele demonstrează în fapt, contributori neţi la sistemele sociale din ţările gazdă; cu alte cuvinte, cei care beneficiază de asistenţă socială sunt mai puţini decât cei care contribuie. Pe de altă parte, studiul vine şi spune că şi statele ofertante, precum România sau Bulgaria, au probleme pe care să le ridice la rândul lor, pentru că ceea ce putem constata este că pe de o parte poţi înregistra creştere economică urmare a fluxurilor care acoperă anumite deficienţe structurale de pe piaţa muncii tale, iar pe de altă parte poţi înregistra la rândul tău probleme, deficienţe structurale în anumite zone şi studiul scoate în evidenţă faptul că în profilul migrantului român apar modificări: de la un migrant care era în principal cu o pregătire medie sau scăzută spre un migrant cu o pregătire medie sau ridicată. Studiul pune în evidenţă faptul că piaţa muncii în România nu este ofertantă, diferenţele de venit între România şi statele Uniunii Europene sunt încă foarte mari, ceea ce explică de ce dorinţa lucrătorilor români de a lucra într-un alt stat membru rămâne extrem de importantă.

Reporter: Aveţi şi un studiul interesant făcut pe zece ani privind competitivitatea României.

Gabriela Drăgan: Analiza este făcută îndeosebi din perspectiva exporturilor. Putem constata că din '89 până în 2013 la nivelul exporturilor s-au produs mutaţii pozitive, de la circa 10 miliarde exporturi în '89, în 2013 am ajuns pe la 50 de miliarde exporturi. Asta ar fi jumătatea plină a paharului şi în jumătatea plină a paharului mai sunt câteva elemente: produsul intern brut al României, ponderea lui în produsul intern brut al Uniunii Europene creşte.

Reporter: Şi jumătatea goală a paharului?

Gabriela Drăgan: Să ne uităm ce exportăm şi pe ce se sprijină creşterea produsului intern brut. În cazul creşterii produsului intern brut, să vedem că se sprijină în cea mai mare parte pe materii prime şi pe produse cu un grad de prelucrare scăzut. Este îngrijorător acest lucru. Pe de altă parte, sunt şi semne bune, legate de o dinamică favorabilă a industriei auto şi ponderea industriilor creative în PIB. Constatăm creşteri de la o perioadă la alta şi cred că ar fi domeniul în care cu adevărat politicile publice să se orienteze pentru a acorda în continuare sprijin dezvoltării acestui domeniu, al industriilor creative.

Reporter: Ca să nu ne trezim că şi aceşti specialişti din industriile creative pleacă...

Gabriela Drăgan: Avem analize care să constate brain-drain. În acelaşi timp, poţi să ai şi analize care să constate valoarea favorabilă a remitenţelor. Deci trebuie să privim de o manieră integrată şi în acelaşi timp să fim conştienţi că există potenţial în România şi că ăsta este un domeniu în care politicile economice româneşti ar trebui să se orienteze.

Share