Interviu
RSS Interviu

Interviu în exclusivitate cu ambasadorul Statelor Unite la Moscova, în perioada anilor 1987-1991, Jack Matlock

Interviu în exclusivitate cu ambasadorul Statelor Unite la Moscova, în perioada anilor 1987-1991, Jack Matlock
Jack Matlock, fost ambasador al SUA
la Moscova în perioada 1987-1991

Timpul descurcă ițele istoriei. Acum, după mai bine de 20 de ani, aflăm că în 1989 administrația George Bush nu a dat undă verde Uniunii Sovietice pentru o intervenție militară în România, ci și-a dat acordul asupra unui eventual pod aerian. Prin această misiune ar fi trebuit să-i scoată din țara noastră pe membrii Ambasadei URSS și pe cetățenii sovietici care s-ar fi aflat în pericol dacă s-ar fi ajuns la război civil. Declarația aparține fostului ambasador american la Moscova de la acea vreme, Jack Matlock, despre care Wikileaks mai spune și că ar fi vizitat Bucureștiul în primăvara anului 1990, prilej cu care ar fi susținut Frontul Salvării Naționale.

Corespondentul Radio România Actualități la Moscova, Alexandru Beleavski, a realizat un interviu în exclusivitate cu diplomatul american.

Reporter: Jack Matlock a fost ambasador al SUA la Moscova în perioada 1987-1991, postură în care a fost nu doar martor, ci și participant direct la evoluțiile diplomatice legate de căderea regimurilor comuniste din Europa de Est.

Cu ocazia reuniunii foștilor ambasadori americani și ruși, desfășurată zilele trecute la Moscova, l-am rugat să se refere la o serie de aspecte ale evenimentelor din România din decembrie '89 și ianuarie '90, în contextul cărora este menționat și numele său. Una din aceste mențiuni, preluate din Wikileaks, se referă la pretinsa sa vizită în România, în ianuarie 1990, în vedeera evaluării situației, ocazie cu care, cum s-a speculat în presă, Jack Matlock ar fi avut discuții cu mai mulți miniștri români, iar în telegrama transmisă la Washington a recomandat susținerea Frontului Salvării Naționale ca forță politică lipsită de alternativă în acel moment și aceasta în pofida primei mineriade care tocmai avusese loc.

Or, după cum a ținut să-mi spună de la bun început venerabilul diplomat american, azi în vârstă de 83 de ani, nu a fost el cel care a vizitat Bucureștiul în ianuarie '90, ci Richard Schifter, subsecretarul de stat pentru probleme umanitare.

Jack Matlock: Cred că știu la ce vă referiți, pentru că știu că Wikipedia română spune că am venit în România, ceea ce este o neînțelegere totală. Telegrama la care se face referire, cea din Wikileaks, este o telegramă trimisă de la Ambasada din Moscova, dar nu de mine, ci de domnul Schifter, care era oficialul Departamentului de Stat înscărcinat cu drepturile omului. În timpul revoluției române ori imediat după aceea, el a fost trimis la București pentru a urmări situația în domeniul drepturilor omului. A venit apoi la Moscova și și-a transims raportul de la ambasada noastră din Moscova. Și cum acest raport venea de la Moscova, avea pe el semnătura mea. Dar dacă veți citi acea telegramă din Wikileaks, există acolo un rând unde scrie "De la Schifter către secretarul de stat". Cu alte cuvinte, este o telegramă a lui.

Eu nu am mers în România în acea perioadă, nu am avut niciun rol în asta și ideea că într-un fel am fost trimis acolo pentru a evalua situația politică este cu totul incorectă. Schifter s-a oprit la București în drum spre Moscova. Noi aveam consultări regulate pe tema drepturilor omului cu ministrul adjunct de externe sovietic Adamishin. La București situația era încă foarte incertă și el a fost rugat să se oprească la București și să comunice despre situația drepturilor omului și, în speță, dacă unul din grupuri era în realitate un grup terorist. Când a venit la Moscova, el a scris acea telegramă; deci ea are numele meu pe ea, dar mesajul a fost al lui, nu al meu. Deci nu a fost așa; informația că eu am făcut acea vizită și am transmis apoi un raport Departamentului de Stat este incorectă.

Reporter: După 1989 s-a speculat foarte mult pe tema discuției pe care Jack Matlock a avut-o la Moscova în zilele revoluției române cu viceministrul sovietic de externe Ivan Aboimov, căruia i-ar fi transmis din partea Casei Albe mesajul că SUA nu se vor opune unei eventuale intervenții militare sovietice în România.

Jack Matlock: S-a denaturat. Da, într-adevăr, am avut o întâlnire; a fost pe alte probleme, pe 24 decembrie 1989. Vă amintiți că, înainte de aceasta, Bush și Gorbaciov s-au întâlnit în Malta, pe 2-3 decembrie, și Gorbaciov i-a spus lui Bush că nu va interveni în Europa de Est în niciunul de procesele de democratizare. Ei bine, când Baker și Bush au văzut că situația din România se deteriorează, mi-au cerut să-l înștiințez pe Eduard Shevardnadze că dacă Uniunea Sovietică va avea nevoie să își evacueze oameni sau așa ceva, dacă lucrurile vor merge cu adevărat rău, noi nu vom considera aceasta o intervenție în afacerile românești; cu alte cuvinte, dacă vor trebui să trimită niște avioane să-și evacueze cetățenii. Noi nu am vrut ca ei să creadă că dacă lucrurile se vor înrăutăți și vor trebui să facă ceva de acest gen, să creadă că ar viola acordurile pe care le aveam.

S-a întâmplat însă să nu fi fost cel mai bun moment pentru a transmite acel mesaj, pentru că noi tocmai invadasem Panama pentru a-l aresta pe Noriega, care făcea afaceri cu droguri. Uniunea Sovietică a apreciat aceasta ca fiind foarte jenant, ca noi să intervenim în emisfera de vest, în timp ce ei nu intervin în emisfera de est. Astfel că ministrul adjunct de externe cu care am stat de vorbă, Aboimov, a spus că ei nu vor interveni în nicio circumstanță, ci a spus, 'Vă îngrijorează doctrina Brejnev, atunci haideți să vi-o facem noi cadou de Crăciun'.

El se referea la intervenția noastră în Panama. Eu a trebuit să subliniez - pentru că a subliniat și el ceea a spus și am încercat și eu să o fac - că nu este o invitație, e vorba doar că dacă simțiți că sunt niște lucruri de făcut pentru a vă proteja cetățenii voștri, că trebuie să trimiteți niște avioane, de exemplu, noi nu vom considera aceasta o violare a înțelegerii la care președinții noștri au ajuns în Malta. Deci era ceva foarte limitat. Am spus-o clar, am încercat să o fac, că nu discutăm de o intervenție care poate schimba situația, dar dacă cetățenii lor erau în pericol și ar fi avut nevoie să trimită niște avioane pentru a evacua, noi nu vom considera aceasta o intervenție. Acesta a fost mesajul.

Reporter: L-am întrebat pe Jack Matlock dacă Mihail Gorbaciov și George Bush au discutat soarta României și a lui Ceaușescu în timpul summitului din Malta.

Jack Matlock: Nu, nu am discutat-o deloc. În general, ei au discutat despre următoarele: unu - nu ne mai considerăm inamic; doi - schimbările care se petrec în Europa de Est să se petreacă fără nicio intervenție militară din partea Uniunii Sovietice. Gorbaciov a spus că nu va interveni, iar Bush, în schimb, a spus că noi nu vom profita de această situație, prin 'a nu profita de situație' el înțelegând că noi nu vom veni să le luăm locul sau așa ceva.

Reporter: Cât de îndeaproape urmăreau SUA evenimentele din România în acea perioadă?

Jack Matlock: Atât de îndeaproape cât puteam. Aveam un ambasador foarte nou acolo, care nu era un diplomat de profesie. După întâlnirea de la Malta, am avut și noi o întâlnire. Noi, ambasadorii din Europa de Est ne-am întâlnit și știți că atunci lucrurile se schimbau în Cehoslovacia, în Polonia, în Ungaria, iar el a spus, 'Ce voi face eu, dacă asemenea lucruri se vor întâmpla în România?'. El era numit politic, eu eram profesionist; simplu: 'Consultă-ți adjunctul', eu știind că acesta era un diplomat de profesie, puțin condescendent din partea mea, dar știu că el era preocupat ce să facă.

Sigur că nu știam cum se vor produce lucrurile, dar era clar că Ceaușescu, dacă rezista... La urma urmei, în Polonia a fost Masa Rotundă, ei au găsit o soluție, în Cehoslovacia, de asemenea, au avut destulă rațiune ca să plece, dar Ceaușescu... în mod cert, noi nu am dorit să vedem violențe, dar pe de altă parte nu era nicio posibilitate ca ele să fie prevenite, dată fiind reacția lui Ceaușescu.

Sunt sigur că ați auzit ce se spunea la noi atunci, că Uniunea Sovietică însemna socialism într-o singură țară, iar România, socialism într-o singură familie.



Radio România Actualități - 4.04.2013 13:22