Mapamond - Economic
RSS Mapamond - Economic

Firmele de modă violează legislația muncii în Europa de Est, conform raportului unui ONG

Firmele de modă violează legislația muncii în Europa de Est, conform raportului unui ONG

Adidas, Primark și Zara se numără printre o mulțime de firme occidentale acuzate că profită de pe urma unui lanț de aprovizionare care îi plătește pe muncitorii din industria textilă din Europa de Est și Turcia cu salarii de mizerie și le încalcă drepturile recunoscute de legislația muncii.

Aproximativ trei milioane de muncitori dintr-un lanț de țări ce începe cu Slovacia și se termină cu Georgia fac parte dintr-o "curte din spate a croitorilor prost plătiți pentru firmele de modă europene", susține Clean Clothes Campaign ("Campania pentru Haine Curate" - CCC), într-un act de acuzare incriminator lansat împotriva unora dintre cele mai mari companii de modă ale lumii, inclusiv mărcile de lux Prada și Hugo Boss.

O forță de muncă în cea mai mare parte feminină, care coase rochii și cămăși de firmă pentru marile companii de îmbrăcăminte, este obligată să muncească peste program fără a fi plătită sau să renunțe la sărbătorile legale pentru a-și putea câștiga salariile minime, care oricum sunt cu mult sub nivelul de subzistență, a relatat ONG-ul.

Bettina Musiolek, co-autoare a raportului, a declarat că studiul a spulberat mitul că "Made in Europe" înseamnă corectitudine - o percepție, afirmă ea, care se întărise după dezastrul de la fabrica Rana Plaza din Bangladesh.

Organizația îl acuză pe sponsorul Cupei Mondiale, Adidas, că profită de pe urma absenței drepturilor muncitorilor în Georgia. Compania germană, care anul trecut a vândut produse sportive în valoare de 14,5 miliarde de dolari, este acuzată că își procură hainele dintr-o țară în care muncitorii nu câștigă decât 5 euro pentru o zi de muncă de opt ore. Acești muncitori au relatat că lucrează într-o atmosferă de intimidare, fiind nevoiți să ceară voie să meargă la toaletă și fiind supuși la presiuni pentru a nu-și lua concedii medicale.

Adidas a declarat că nu are "nicio producție autorizată în Georgia". Întrebat dacă nu ar putea cumva să aibă producție neautorizată, prin intermediul furnizorilor din Turcia ai companiei, un purtător de cuvânt a declarat: "La Adidas Group noi investigăm toate reclamațiile pe care le primim și ... cerem [organizației] Clean Clothes Campaign să dezvăluie detaliile despre fabricile acoperite de ancheta lor".

Un purtător de cuvânt al Inditex, firma spaniolă de comerț cu amănuntul care se află în spatele firmei Zara, a declarat că și compania sa discută cu CCC, astfel încât să poată "investiga reclamațiile și să ia măsurile adecvate în privința lor".

Investigatorii au descoperit muncitori plătiți sub salariul minim pe economie în patru țări, inclusiv România și Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007. În Bulgaria, unde aproape jumătate din populație trăiește sub limita sărăciei, unii muncitori cu normă întreagă din industria textilă primesc un salariu de 129 de euro pe lună, cu mult sub salariul minim pe economie stabilit în 2013, care este de 159 de euro, și foarte departe de cât spun muncitorii că le-ar trebui pentru a avea o viață decentă. În România, unii muncitori cu normă întreagă au declarat că nu câștigă decât 124 de euro pe lună, cu 55 de euro mai puțin decât salariul minim pe economie - 179 de euro.

Un muncitor român a declarat: "Îi spun șefului meu că uneori nu fac minimul dacă nu vin și sâmbătă, iar el îmi spune: ''Atunci vino și sâmbătă''".

O croitoreasă din Bulgaria care muncește de acasă a declarat că a fost plătită cu 0,45 euro pentru munca de o oră depusă pentru brodarea unei bluze, în timp ce plata uzuală pentru munca de a coase paiete pe un maieu H&M, care necesită tot o oră, este de 0,5 euro.

Muncitorii au vorbit despre lupta lor zilnică pentru supraviețuire, despre faptul că își produc singuri hrana, că trebuie să se împrumute și au afirmat că nu pot decât să viseze la concediu, zile libere ori economii. Un muncitor moldovean a declarat: "Noi suntem norocoși: ne cultivăm propriile legume în sat și vara asta este ceea ce mâncăm. Însă iarna viața este grea."

În Moldova săptămâna de lucru de șase zile este ceva normal pentru muncitorii care produc haine pentru companii între care se spune că se numără și Primark și Tesco. Doar una dintre cele trei fabrici investigate plătea orele suplimentare lucrate sâmbăta.

În România, muncitorii care produc haine pentru Zara și H&M au declarat că pot ajunge să câștige salariul minim pe economie doar dacă muncesc peste program și renunță la concediu. Orele suplimentare nu apar pe statele de plată.

În Georgia, muncitorii care afirmau că se ocupă cu cusutul tricourilor pentru Adidas au declarat că sunt supuși la presiuni extreme pentru a nu-și lua concedii medicale. Ei au acuzat conducerea de intimidare și au declarat că încălzirea sau climatizarea inadecvate contribuie la înrăutățirea stării lor de sănătate.

ONG-ul a discutat cu 316 muncitori din 10 țări și a afirmat că aceștia au văzut etichetele firmelor pe haine, ceea ce a ajutat la identificarea verigilor lanțului de aprovizionare. Însă unele companii declară că implicarea lor a fost tangențială sau chiar inexistentă. Tesco susține că a încetat să mai cumpere haine din Moldova în urmă cu un an, iar purtătorul de cuvânt al Primark a declarat că firma nu a produs în Moldova decât un procent minuscul din bunurile ei, dar că aceasta va "investiga imediat orice chestiuni care îi sunt aduse în atenție".

H&M a negat acuzațiile că unii dintre muncitorii ei nu câștigă decât 0,5 euro pe oră pentru brodarea unui maieu. Compania a declarat într-un comunicat: "Credem că este un punct de vedere perimat acela că firmele străine ar trebui să stabilească ce înseamnă un salariu din care se poate trăi". În continuare se afirmă: "Problema lucrului peste program nu este specifică furnizorilor H&M, ci este una dintre cele mai des întâlnite provocări în întreaga industrie textilă."

Într-un comunicat remis de Hugo Boss se afirmă: "Unele dintre acuzații au fost clarificate în trecut. Unele dintre ele nu le putem asocia cu partenerii noștri." Firma a refuzat să comenteze mai în amănunt, motivând că nu deține informații mai detaliate cu privire la fabrici.

Prada nu a răspuns solicitării de a comenta până la termenul-limită de publicare.

Articol de Jennifer Rankin
Traducere: Andrei Suba



The Guardian - 12.06.2014 13:10