Reacţiile liderilor europeni după referendumul din Scoţia

Europa a răsuflat uşurată după ce scoţienii au ales să păstreze Uniunea Britanică intactă, ceea ce implicit face ca o sumedenie de probleme internaţionale să fie cel puţin amânate.

Cum s-ar fi descurcat Uniunea Europeană sau NATO cu o fostă entitate, membră devenită stat independent care şi-ar fi reclamat apartenenţa? Întrebări pentru care deocamdată funcţionarii internaţionali de la Bruxelles nu trebuie să mai găsească răspunsuri.

Nu de aceeaşi părere sunt şi flamanzii belgieni pentru care unirea cu valonii rămânea un accident istoric care trebuie depăşit.

Liderii europeni au răsuflat uşuraţi după referendumul din Scoţia, care a însemnat un nu împotriva independenţei acesteia şi rămânerea ei în interiorul Marii Britanii, membră a Uniunii Europene: "Salut decizia poporului scoţian de a menţine unitatea Marii Britanii" - spunea Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene.

Martin Schulz: Suntem pregătiţi să ne angajăm în continuare într-un dialog constructiv cu guvernul scoţian în domenii importante precum crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, politică, energetică şi schimbări climatice. Recunosc, rezultatul mă face să răsuflu uşurat.

Salutând alegerea scoţienilor, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a ţinut să adauge că Marea Britanie este şi va rămâne un membru important al Uniunii Europene. Mesajele celor trei lideri ai UE au fost foarte scurte - declarau astăzi jurnaliştii în afaceri europene de aici, de la Bruxelles, care se aşteptau la mai multe detalii privind viitorul Marii Britanii în UE sau despre un referendum în Catalonia. Am discutat astăzi cu Thomas Friedrich, de la Asociaţia Internaţională a Presei, specialist în afaceri europene.

Thomas Friedrich: Cazul scoţian nu este singurul în Europa în general şi în UE în particular. Avem cazul catalanilor, care îşi revendică autonomia, avem o mişcare similară în nordul Italiei şi chiar şi aici în Belgia suntem martorii unor tendinţe de a împărţi această mică ţară. Lărgind perspectiva, aceste mişcări pot fi extrapolate şi la cazul Ucrainei. Cred că orice ţară de pe continentul european, vorbesc despre continentul nostru, nu doar din Uniunea Europeană care se fragmentează în mai multe părţi, va deveni mult mai slabă şi mai expusă pericolelor de tot felul decât era înainte să se scindeze. Aş sugera mai degrabă un model federal de tip german. Acest model ar putea fi o soluţie pentru Ucraina, adică o acordare de mai multe puteri administrative şi mai multă autonomie unor regiuni, dar păstrând unită întreaga naţiune.

De altfel liderii europeni au avertizat înaintea referendumului că dacă Scoţia va obţine independenţa atunci ea ar trebui să treacă prin toată procedura de aderare la blocul comunitar în cazul în care ar fi dorit să facă parte în continuare din UE. Trebuie spus şi faptul că presa belgiană a tratat astăzi, pe larg, subiectul şi a salutat rezultatul referendumului. Belgia s-a temut pentru o eventuală independenţă a Scoţiei, pentru că ea se confruntă la rândul său cu unele tendinţe secesioniste în comunitatea flamandă.

Să ne amintim victoria de acum câteva luni a secesioniştii flamanzi şi apelul liderului N-VA, Bart de Wever de a negocia o confederaţie. Aceasta reprezenta, încă de pe atunci, un semnal de alarmă în Belgia în contextul european al creşterii forţei revendicărilor separatiste în Catalonia şi în Scoţia. Însuşi faptul că acest referendum din Scoţia a avut loc, spun analiştii belgieni, în presa de azi, e inspirat pe naţionaliştii flamanzi, aflându-se în acest moment în negocieri pentru crearea unui guvern după alegerile din mai, procedură soldată cu un eşec. Presa scrie că pentru naţionaliştii flamanzi o perspectivă mult mai realistă ar fi ca Belgia să devină o confederaţie în care Flandra să deţină o autonomie totală fără însă a scinda Belgia.

Share