Vaticanul şi Universitatea din Oxford şi-au unit forţele pentru digitalizarea manuscriselor antice

Cu ajutorul unei donaţii generoase în valoare de două milioane de lire sterline (echivalentul a aproximativ două milioane şi jumătate de euro) făcută de Fundaţia Polansky, Biblioteca Apostolică Vaticană şi Universitatea din Oxford vor putea începe un proiect important de digitalizare a manuscriselor greceşti, a celor ebraice şi a incunabulelor medievale.

Un milion şi jumătate de pagini, la care vor putea avea acces pentru prima oară cercetători din lumea întreagă doar intrând pe Internet. Două treimi din material, circa un milion de pagini, echivalentul a 2.500 de cărţi, va proveni din arhivele Vaticanului, iar restul de la Universitatea Oxford.

Din cele peste 8.900 de manuscrise aflate în posesia Bibliotecii Apostolice, cel puţin 800 vor fi transpuse în format electronic, printre care se află şi celebra "De Europa" scrisă de Papa Pius al II-lea Piccolomini şi editată de Albrecht Kunne la Memmingen, înainte de anul 1491, şi Biblia latină a lui Johann Gutenberg, prima carte tipărită cu caractere mobile, în perioada cuprinsă între 1454 şi 1455.

Colecţia Bibliotecii Bodleian din Oxford este a cincea din lume ca mărime şi este cea mai importantă dintre bibliotecile universitare; de aici vor fi selecţionate pentru proiectul care va dura patru ani mai ales manuscrisele care provin din Italia (adică 45% din cele 1400 de manuscrise care aparţin ateneului britanic).

În ceea ce priveşte manuscrisele greceşti, vor fi digitalizare operele lui Homer, Sofocle, Platon şi Hiprocrat, multe dintre acestea fiind decorate cu miniaturi bizantine.

Colecţia Vaticanului, care cuprinde probabil peste 5.000 de volume, nu este cea mai mare din lume, dar în mod sigur este printre cele mai importante datorită componenţei sale. La fel de importantă este secţiunea manuscriselor ebraice aparţinând în mare parte, în afara câtorva excepţii, perioadei cuprinse între secolele IX şi XV.

O importanţă aparte o au manuscrisele evreieşti care vor fi digitalizate, printre care se numără "Sifra" scrisă între sfârşitul secolului al IX-lea şi mijlocul secolului al X-lea şi care este probabil cel mai vechi codex iudaic ce a supravieţuit timpului. Mai trebuie citată de asemenea şi o copie completă a Bibliei, scrisă în jurul anului 1.100 în Italia, şi numeroase comentarii biblice, texte talmudice şi cabalistice şi câteva tratate de astronomie şi de medicină.

Monsenior Cesare Pasini a explicat că trecerea acestor manuscrise în format digital este "un mod mai bun de conservare a moştenirii culturale, facilitând consultarea şi asigurând reproducerea de înaltă calitate, chiar dacă originalul se degradează. Înseamnă de asemenea că aceste lucrări vor fi imediat accesibile multora."

Share