ANALIZĂ: Summit-ul NATO de la Newport, Ţara Galilor

În zilele 4 şi 5 septembrie, la Celtic Manor Resort, un stabiliment istoric de cinci stele din Newport, Ţara Galilor, are loc summitul NATO, la care urmează să participe 67 de şefi de stat, printre care Barack Obama, Angela Merkel şi François Hollande, alături de miniştri şi înalţi oficiali din cele 28 de state membre ale organizaţiei, după 6 extinderi, ultima în anul 2009.

Summit-ul de la Newport este ultimul organizat şi condus de actualul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care se află la comanda Alianţei din august 2009.

Ultimul summit NATO a fost găzduit de preşedintele american Barack Obama la Chicago, în 2012, iar reuniunea din acest an este prima la nivel înalt a organizaţiei nord-atlantice după anexarea Crimeei de către Rusia.

Reuniunea are loc într-un moment critic în istoria Alianţei, în condiţiile în care mediul de securitate global devine din ce în ce mai imprevizibil şi instabil.

Este de aşteptat ca printre temele care vor fi abordate la această reuniune să figureze, în general, terorismul şi alte ameninţări asimetrice, iar în particular, activitatea expansionistă a Rusiei care pare a dori să modifice unilateral frontierele din estul Europei, deteriorarea considrabilă a situaţiei din Ucraina - şi din aceste perspective necesitatea consolidării flancului estic al Alianţei, situaţia din Afganistan (la finalul anului 2014 ia sfârşit misiunea Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate din Afganistan, cea mai lungă misiune de luptă a NATO), tensiunile în creştere din Orientului Mijlociu - Siria, Irak, scutul antirachetă şi acceptarea de noi membri.

De remarcat faptul că, spre deosebire de reuniunile precedente la nivel înalt ale NATO, în acest an Rusia nu a primit invitaţie de participare. Şi aceasta după ce în ultimii ani, unii analişti, ba chiar şi înalţi oficiali vorbeau despre o nouă etapă de parteneriat în relaţia dintre Alianţă şi Rusia şi chiar despre posibilitatea ca într-un viitor apropiat să se pună problema dacă Rusia poate deveni chiar membru al NATO. Iată pe scurt punctele esenţiale ale ultimelor patru summit-uri ale NATO:

Summit-ul NATO de la Bucureşti, 2-4 aprilie 2008

Au fost invitate să adere la NATO Albania şi Croaţia, nu şi Macedonia (ca urmare a opoziţiei Greciei, care nu a acceptat denumirea de „Macedonia” pentru statul respectiv şi nici prevederea din constituţia acestui stat de a revendica provincia omonimă din Grecia), Georgia şi Ucraina (ultimele două ca urmare a opoziţiei Rusiei de a avea la graniţele sale Alianţa Nord-Atlantică, perspectivă văzută de ruşi ca o ameninţare directă asupra lor).

În declaraţia summit-ului, se confirmă începerea demersurilor pentru ca un scut NATO cu rază medie şi mică de acţiune să devină operabil pentru România, Bulgaria, Grecia şi Turcia, state care nu intră în raza de acţiune a scutului american preconizat la acea vreme, să fie instalat în Polonia şi Cehia.

Summit-ul NATO de la Strasbourg/Kehl, 3-4 aprilie 2009

Prim-ministrul danez Anders Fogh Rasmussen a fost desemnat viitorul secretar general al NATO, începând cu 1 august 2009.

A fost adoptată o Declaraţie cu referire la securitatea Alianţei, din perpsctiva unui nou Concept Strategic, adaptat vremurilor, care va redefini rolul NATO pe termen mediu şi lung.

De asemenea reuniunea la nivel înalt a reiterat importanţa parteneriatului NATO-Rusia, pentru stabilitatea şi securitatea euro-atlantică.

A fost salutată aderarea Albaniei şi Croaţiei la Alianţă, şi reafirmată „politica „uşilor deschise” privind viitoarea extindere a Alianţei.

Summit-ul de la Lisabona, 19 - 20 noiembrie 2010

S-a hotărît retragerea trupelor din Afganistan în termen de patru ani şi s-a obţinut cooperarea Rusiei pentru instalarea unui scut antirachetă în Europa, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, invitat la summitul NATO, apreciind că perioada de tensiune dintre NATO şi Rusia a trecut.

Alianţa a adoptat un Nou Concept Strategic, pentru viitorii zece ani, care a pus bazele unui NATO revitalizat, pregătit să facă faţă încercărilor secolului XX. Conceptul include reforma structurii de comandă a NATO, dar şi finanţarea, achiziţionarea şi desfăşurarea unor capacităţi de bază pentru a se face faţă noilor ameninţări: o capacitate de apărare antirachetă pentru protejarea teritoriilor, populaţiilor şi forţelor din statele NATO, cooperarea în securitatea informatică, pentru detectarea, prevenirea şi recuperarea după atacuri cibernetice, precum şi cooperare civil - militară pentru o abordare a crizelor, conflictelor, stabilizării şi reconstrucţie.

Summit-ul de la Chicago, 20 - 21 mai 2012

Liderii participanţi la summit au stabilit o strategie pentru încheierea tranziţiei de responsabilitate privind securitatea Afganistanului către forţele locale până la sfârşitul anului 2014, exprimându-şi disponibilitatea de a oferi consultanţă şi instruire forţelor afgane prin specialişti şi trupe necombatante.

S-a reiterat, conform acordului de la Summit-ul de la Bucureşti din 2008, invitaţia adresată Macedoniei de a se alătura Alianţei, de îndată ce va fi identificată o soluţie reciproc acceptabilă în chestiunea numelui ţării.

Declaraţia a conţinut şi referirea la Ucraina, în care se arată că un stat independent, suveran şi stabil, angajat ferm pe calea democraţiei şi a statului de drept, este esenţial pentru securitatea euro-atlantică, salutându-se angajamentul Ucrainei referitor la aprofundarea dialogului politic şi a interoperabilităţii cu NATO, precum şi contribuţiile acesteia şi noile angajamente asumate la operaţiunile derulate sub egida NATO.

S-a mai discutat despre atacurile cibernetice care continuau să crească semnificativ ca număr, având un grad sporit de sofisticare şi de complexitate. NATO reafirma angajamentele privind apărarea cibernetică făcute la Summit-ul de la Lisabona.

Răzvan Moceanu

Share