Mapamond - Politic
RSS Mapamond - Politic

ANALIZĂ: Summit-ul NATO de la Newport, Țara Galilor

ANALIZĂ: Summit-ul NATO de la Newport, Țara Galilor

În zilele 4 și 5 septembrie, la Celtic Manor Resort, un stabiliment istoric de cinci stele din Newport, Țara Galilor, are loc summitul NATO, la care urmează să participe 67 de șefi de stat, printre care Barack Obama, Angela Merkel și François Hollande, alături de miniștri și înalți oficiali din cele 28 de state membre ale organizației, după 6 extinderi, ultima în anul 2009.

Summit-ul de la Newport este ultimul organizat și condus de actualul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care se află la comanda Alianței din august 2009.

Ultimul summit NATO a fost găzduit de președintele american Barack Obama la Chicago, în 2012, iar reuniunea din acest an este prima la nivel înalt a organizației nord-atlantice după anexarea Crimeei de către Rusia.

Reuniunea are loc într-un moment critic în istoria Alianței, în condițiile în care mediul de securitate global devine din ce în ce mai imprevizibil și instabil.

Este de așteptat ca printre temele care vor fi abordate la această reuniune să figureze, în general, terorismul și alte amenințări asimetrice, iar în particular, activitatea expansionistă a Rusiei care pare a dori să modifice unilateral frontierele din estul Europei, deteriorarea considrabilă a situației din Ucraina - și din aceste perspective necesitatea consolidării flancului estic al Alianței, situația din Afganistan (la finalul anului 2014 ia sfârșit misiunea Forței Internaționale de Asistență de Securitate din Afganistan, cea mai lungă misiune de luptă a NATO), tensiunile în creștere din Orientului Mijlociu - Siria, Irak, scutul antirachetă și acceptarea de noi membri.

De remarcat faptul că, spre deosebire de reuniunile precedente la nivel înalt ale NATO, în acest an Rusia nu a primit invitație de participare. Și aceasta după ce în ultimii ani, unii analiști, ba chiar și înalți oficiali vorbeau despre o nouă etapă de parteneriat în relația dintre Alianță și Rusia și chiar despre posibilitatea ca într-un viitor apropiat să se pună problema dacă Rusia poate deveni chiar membru al NATO. Iată pe scurt punctele esențiale ale ultimelor patru summit-uri ale NATO:

Summit-ul NATO de la București, 2-4 aprilie 2008

Au fost invitate să adere la NATO Albania și Croația, nu și Macedonia (ca urmare a opoziției Greciei, care nu a acceptat denumirea de „Macedonia” pentru statul respectiv și nici prevederea din constituția acestui stat de a revendica provincia omonimă din Grecia), Georgia și Ucraina (ultimele două ca urmare a opoziției Rusiei de a avea la granițele sale Alianța Nord-Atlantică, perspectivă văzută de ruși ca o amenințare directă asupra lor).

În declarația summit-ului, se confirmă începerea demersurilor pentru ca un scut NATO cu rază medie și mică de acțiune să devină operabil pentru România, Bulgaria, Grecia și Turcia, state care nu intră în raza de acțiune a scutului american preconizat la acea vreme, să fie instalat în Polonia și Cehia.

Summit-ul NATO de la Strasbourg/Kehl, 3-4 aprilie 2009

Prim-ministrul danez Anders Fogh Rasmussen a fost desemnat viitorul secretar general al NATO, începând cu 1 august 2009.

A fost adoptată o Declarație cu referire la securitatea Alianței, din perpsctiva unui nou Concept Strategic, adaptat vremurilor, care va redefini rolul NATO pe termen mediu și lung.

De asemenea reuniunea la nivel înalt a reiterat importanța parteneriatului NATO-Rusia, pentru stabilitatea și securitatea euro-atlantică.

A fost salutată aderarea Albaniei și Croației la Alianță, și reafirmată „politica „ușilor deschise” privind viitoarea extindere a Alianței.

Summit-ul de la Lisabona, 19 - 20 noiembrie 2010

S-a hotărît retragerea trupelor din Afganistan în termen de patru ani și s-a obținut cooperarea Rusiei pentru instalarea unui scut antirachetă în Europa, președintele rus, Dmitri Medvedev, invitat la summitul NATO, apreciind că perioada de tensiune dintre NATO și Rusia a trecut.

Alianța a adoptat un Nou Concept Strategic, pentru viitorii zece ani, care a pus bazele unui NATO revitalizat, pregătit să facă față încercărilor secolului XX. Conceptul include reforma structurii de comandă a NATO, dar și finanțarea, achiziționarea și desfășurarea unor capacități de bază pentru a se face față noilor amenințări: o capacitate de apărare antirachetă pentru protejarea teritoriilor, populațiilor și forțelor din statele NATO, cooperarea în securitatea informatică, pentru detectarea, prevenirea și recuperarea după atacuri cibernetice, precum și cooperare civil - militară pentru o abordare a crizelor, conflictelor, stabilizării și reconstrucție.

Summit-ul de la Chicago, 20 - 21 mai 2012

Liderii participanți la summit au stabilit o strategie pentru încheierea tranziției de responsabilitate privind securitatea Afganistanului către forțele locale până la sfârșitul anului 2014, exprimându-și disponibilitatea de a oferi consultanță și instruire forțelor afgane prin specialiști și trupe necombatante.

S-a reiterat, conform acordului de la Summit-ul de la București din 2008, invitația adresată Macedoniei de a se alătura Alianței, de îndată ce va fi identificată o soluție reciproc acceptabilă în chestiunea numelui țării.

Declarația a conținut și referirea la Ucraina, în care se arată că un stat independent, suveran și stabil, angajat ferm pe calea democrației și a statului de drept, este esențial pentru securitatea euro-atlantică, salutându-se angajamentul Ucrainei referitor la aprofundarea dialogului politic și a interoperabilității cu NATO, precum și contribuțiile acesteia și noile angajamente asumate la operațiunile derulate sub egida NATO.

S-a mai discutat despre atacurile cibernetice care continuau să crească semnificativ ca număr, având un grad sporit de sofisticare și de complexitate. NATO reafirma angajamentele privind apărarea cibernetică făcute la Summit-ul de la Lisabona.

Răzvan Moceanu



Agenția RADOR - 4.09.2014 13:40