România - Mass media
RSS România - Mass media

PORTRET: Catinca Ralea - 85 de ani de la naștere

PORTRET: Catinca Ralea - 85 de ani de la naștere

Vineri, 5 septembrie, se împlinesc 85 de ani de la nașterea Catincăi Ralea, excepțională realizatoare de emisiuni radio-tv, jurnalistă și traducătoare, personalitate culturală remarcabilă. Ea a ridicat prestația radiofonică la rang de artă, iar traducerile sale au reușit întotdeauna să se ridice la anvergura originalului, prin expresivitate modernă și corență stilistică. A fost în permanență o prezență rafinată, însă în același timp neîndurătoare cu obtuzitatea și suficiența, dar de o mare generozitate cu cei care demonstrau inteligență și profesionalism.

Catinca Ralea a rămas, prin întreaga sa activitate, unul dintre cei mai autentici intelectuali pe care i-a dat cultura românească în secolul trecut.

* * * * *

Catinca Ralea s-a născut la București, la 5 septembrie 1929, fiind fiica Ioanei (născută Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea, doctor în drept și filosofie, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române, director al revistei „Viața românească”. Totodată a fost soția marelui actor Emanoil Petruț și nepoată pe linie maternă a criticului de film D. I. Suchianu.

A urmat cursurile secundare în Statele Unite și a absolvit Facultatea de limbi romanice și clasice, secția limba și literatura franceză a Universității din București (1949 - 1953). Catinca Ralea devenise o excelentă vorbitoare în limbile germană, franceză și engleză.

În anul 1953 se angajează la Secția engleză a Redacției emisiunilor pentru străinătate (REPS) a Radiodifuziunii Române, fiind mai întâi crainic, apoi redactor și șef al secției din anul 1968.

În 1957 debutează ca traducătoare cu „Jurnalul Annei Frank”, piesă de Frances Goodrich și Albert Hackett. Traduce, în colaborare cu Eugenia Câncea, în anul 1960 „Tess d'Urberville”, a lui Thomas Hardy, iar în 1964 volumul „Moara de pe Floss”, autor George Eliot.

Tot în 1964 apare traducerea cărții lui J.D. Salinger „De veghe în lanul de secară”, realizată în colaborare cu Lucian Bratu.

În anul 1967 realizează alte două traduceri - D.H. Lawrence „Parfum de crizanteme” și volumul lui Truman Capote, „Harfa de iarbă și alte povestiri”, în colaborare cu Constantin Popescu.

Un an mai târziu traduce „Centaurul”, creația lui John Updike, în 1971, în colaborare cu Cella Serghi, „Vă place Brahms ?”, al lui Francoise Sagan, iar în 1975 traduce „O poveste cu un hobbit” autor J.R.R. Tolkien. În 20 iulie 1969, realizează alături de crainicul Ion Ghițulescu transmisia radiofonică în direct a aselenizării și a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11.

În anul 1973 devine regizor de film, prin apariția peliculei documentare „Apa vie leac să-ți fie”, un portret despre viața și opera folcloristului Harry Browner, profesor, autor de comunicări științifice, conferințe radiofonice, și consilier pentru folclor în Radiodifuziunea Română.

Relația sa cu lumea cinematografică nu se oprește aici, fiind apoi vocea Miss Scharp în „Tănase Scatiu”, regizat de Dan Pița (1975), apoi jucând rolul nevestei lui Muran în „Lumina palidă a durerii”, regia Iulian Mihu (1981).

Jurnalista a realizat interviuri radio și TV cu un număr impresionant de personalități din toate sferele vieții sociale: Samuel Beckett, William Saroyan, Saul Bellow, Henry Moore sau Marshall McLuhan, Henry Kissinger, Edward Heath, Christian Barnard, Louis Armstrong, Duke Ellington, Grigore Moisil etc. A publicat interviuri, traduceri și comentarii mai cu seamă în revista „Secolul 20".

A trecut la cele veșnice la 19 ianuarie 1981, la București.

În anul 1983 apar la Editura Cartea Românească, postum, traducerile volumelor lui Lawrence Durrell - „Justine” și „Balthazar”, prima jumătate a „Cvartetului din Alexandria”, proiect dus la bun sfârșit apoi de a altă strălucită traducătoare, Antoaneta Ralian, care a adus publicului versiunea în limba română a celelalte două volume scrise de Durrell, „Mountolive” și „Clea”.

În anul 2003 primește premiul in memoriam din partea Consiliului Național al Audiovizualului.

Răzvan Moceanu



Agenția RADOR - 5.09.2014 14:45