OIM: Lansarea filmului documentar `Orizont` şi premii oferite mass-media pentru a susţine migraţia reglementată

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a susţinut miercurea aceasta, la Bucureşti, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea filmului documentar „Orizont”, în regia lui Mihai Bauman - un film „despre migraţie, riscuri, dificultăţi, speranţe şi deopotrivă orizonurile unor noi începuturi”. Pelicula prezintă poveştile a şase migranţi din Georgia şi Filipine care se aflau ilegal în România şi care au fost beneficiarii sprijinului oferit de OIM pentru întoarcerea acasă.

Pe agenda evenimentului, s-a aflat şi oferirea de premii pentru jurnaliştii câştigători ai concursului „Omul Invizibil” - o provocare lansată mass-media locală şi centrală -, prin care se urmăreşte aducerea „în câmpul vizual” a migranţilor, dar fără a-i face să se simtă ameninţaţi”, fiind vorba despre poveştile unor „oamenii cu care lucrăm şi care rămân ascunşi, dar care trăiesc drame majore” – după cum susţine Bercaru în prezentarea iniţiativei.

Premiile le-au revenit Mihaelei Helmis de la Radio România Actualităţi, Alinei Talpoş de la ziarul Glasul Maramureşului şi lui Dan Birta – publicaţia Jurnal Bihorean.

Concluziile la încheierea acordării premiilor? „Provocarea cea mai mare pentru mass-media este aceea de a găsi persoana şi a-i câştiga încrederea, astfel încât să-şi spună povestea”, conchide Cătălin Bercaru.

Relatarea unuia dintre protagoniştii din „Orizonturi” stă mărturie dificultăţilor prin care trec persoanele care-şi asumă riscul migraţiei nereglementate:

“Vroiam să ajung în Germania, aşa ca am mers în Harkov, Ucraina şi de acolo am ajuns la Chişinău. Mai aveam doar 400 de dolari în buzunar. Am luat un taxi şi i-am spus şoferului să mă ducă la cea mai apropiată graniţă. Mi-a spus că sunt 70 – 80 de kilometri până la graniţă. Am negociat suma şi m-a dus acolo. Nu ştiu cum se numea oraşul, dar era un râu, Prut. Am aşteptat până seara. Nu ştiu să înot, dar n-aveam altă soluţie decât să traversez râul. Apa era foarte adâncă, dar mi-am spus ``ce-o fi, o fi``” (Kakhaber, Georgia)”.

Evenimentul se înscrie în proiectul Sprijinirea Programelor de Repatriere Voluntară Asistată (RVAR) derulat de OIM prin co-finanţare cu fonduri din partea Uniunii Europene şi se adresează migranţilor ce se află în ilegalitate pe teritoriul ţării noastre, dar care decid să se întoarcă în ţara de origine. Conform OIM, RVAR reprezintă o alternativă la repatrierea forţată şi după cum a subliniat Cătălin Bercaru, din cadrul organizaţiei, „reduce un stigmat social pentru cei care au avut experienţe de migraţie nereuşite”.

La reuniunea de miercurea aceasta, au avut loc şi prezentări legate de mecanismul de repatriere şi reintegrare. „Consilierea începe înaintea plecării din România, când migrantului i se prezintă paşii şi conţinutul programului de returnare voluntară, iar ulterior, după ce s-a ajuns la un consens între OIM şi beneficiar, se semnează un contract, prin care migrantul se obligă să folosească alocaţia de integrare - reprezentând contravaloarea a 3.960 lei – pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii”, menţionează Cătălin Bercaru.

Autor: Veronica Popa

Share