Folosind țesuturile unui fruct, o echipă de oamenii de știință din Rusia a reușit să readucă la viață o plantă, în cadrul unui experiment revoluționar care deschide calea pentru readucerea la viață și a altor specii. Silene stenophilia este cea mai veche plantă care a fost readusă la viață, au declarat cercetătorii, iar aceasta este fertilă, producând flori și semințe viabile. Experimentul demonstrează că permafrostul funcționează ca un depozit natural pentru forme de viață străvechi, au afirmat oamenii de știință ruși, care au publicat rezultatele cercetării în ediția de marți a Analelor Academiei Naționale de Științe din SUA (Proceedings of the National Academy of Sciences).
Considerăm că este esențial să fie continuată studierea permafrostului pentru a identifica un bazin genetic străvechi, cel al formelor de viață din trecut despre care se presupune că au dispărut de multă vreme", scriu în acest articol cercetătorii respectivi. Anterior, oameni de știință din Canada reușiseră să regenereze plante din semințe găsite în vizuini de animale, însă era vorba de plante mult mai recente.Svetlana Yashina de la Institutul de Biofizică Celulară al Academiei de Științe a Rusiei, cea care a condus experimentul, a spus că planta regenerată este foarte asemănătoare speciei înrudite care trăiește în prezent și care crește încă în aceeași regiune din nord-estul Siberiei. "Este o plantă foarte viabilă și se adaptează foarte bine", a declarat Yashina pentru Associated Press în cadrul unui interviu telefonic acordat din orașul Pushchino, unde se află laboratorul. Yashina și-a exprimat speranța că echipa sa își va continua activitatea și că vor fi readuse la viață și alte specii de plante.
Echipa de cercetare din Rusia a descoperit fructul respectiv cercetând zeci de vizuine prinse în depozite de gheață pe malul drept al râului Kolyma, în nord-estul Siberiei. Sedimentele respective au circa 30.000-32.000 de ani, sunt foarte compacte și complet umplute cu gheață, ceea ce a blocat infiltrarea apei. S-au creat astfel camere frigorifice naturale izolate de suprafață. "Veverițele au săpat în solul înghețat pentru a-și face vizuinele, care sunt de mărimea unei mingi de fotbal, apoi le-au umplut cu iarbă și fire din blana lor, realizând o cămară perfectă", a spus Stanislav Gubin, unul din autorii studiului, care a petrecut ani întregi colindând zona în căutare de vizuine de veveriță. "Este o bancă criogenică naturală."Vizuinele se aflau la 38 de metri sub nivelul actual al solului în straturi care conțin oase de mamifere mari, precum mamuți, rinoceri lânoși, bizoni, cai și căprioare. Dl. Gobin a adăugat că studiul demonstrează că țesuturile pot supraviețui conservate în gheață timp de zeci de mii de ani, ceea ce deschide calea pentru o eventuală readucere la viață a animalelor din timpul erei glaciare. "Dacă avem noroc, o să găsim țesuturi de veveriță înghețate", a declarat Gubin pentru AP. "Și această cale ne-ar putea duce până la mamuți."
Oameni de știință din Japonia fac deja cercetări în aceeași zonă pentru a găsi rămășițe de mamut, dar Gubin și-a exprimat speranța că rușii vor fi primii care vor găsi țesuturi înghețate de la acest animal care să poată fi folosite pentru regenerare. "Este țara noastră, vom încerca să le găsim noi primii", a spus acesta.