Naţionalităţile nu vor avea scaune în `Potcoava` parlamentară din Budapesta

În urma alegerilor parlamentare din 6 aprilie 2014, cetăţenii Ungariei şi-au ales noul parlament. Pentru prima dată după schimbarea sistemului din 1990, şi minorităţile şi-au putut alege reprezentanţi în Parlamentul din Budapesta. Nici una dintre cele 13 naţionalităţi nu au reuşit însă să-şi aleagă deputaţi cu drepturi depline.

Românii, la fel ca celelalte 12 naţionalităţi, vor avea doar un purtător de cuvânt în Casa Ţării. Acesta nu va avea drept de vot şi nu va nici măcar un scaun în Potcoava Parlamentară, în sala mare unde se ţin şedinţele adunării naţionale de la Budapesta. Cu puţine excepţii, toate naţionalităţile vor fi reprezentate în Parlament de preşedinţii autoguvernărilor pe ţară. Purtătorii de cuvânt ai naţionalităţilor nu au dreptul să formeze un grup parlamentar, dar vor face parte dintr-o comisie specială pentru minorităţi.

Conform datelor încă neoficiale, după o prelucrare de peste 98 la sută a voturilor, cele 13 naţionalităţi, nici în condiţiile favorizate, nu au reuşit să obţină nici un mandat cu drepturi depline. Asta înseamnă că fiecare dintre cele 13 naţionalităţi va avea doar câte un purtător de cuvânt, fără drept de vot, în Parlamentul de la Budapesta.

Cum au votat românii?

Pentru lista românească, condusă de Kreszta Trajan, actualul preşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, au votat în total 354 dintre cele 647 de persoane înscrise în registrul românesc central de la Biroul Electoral Naţional. Lista românească a obţinut locul al şaselea dintre toate naţionalităţile, în fruntea clasamentului aflându-se nemţii, cu 11.189, urmaţi de romi cu 3.984 de voturi.

Cercetând datele înregistrate în localităţile tradiţionale cu populaţie românească din judeţul Bichiş, aflăm că cei mai mulţi, 72 la număr, au votat la Chitighaz, localitate care este urmată de Bătania, cu 56 de voturi. Pe locul trei se află Aletea, cu 32 de voturi, apoi urmează Jula, cu numai 30 de voturi.

La Micherechi, localitate cu majoritate covârşitoare românească, au votat pentru lista Autoguvernării pe Ţară numai 12 persoane. E interesant însă că, la Otlaca-Pustă, un sat fondat de români acum mai bine de un secol, nici o persoană nu a votat cu lista românească.

În judeţul Bihor, cei mai mulţi au votat la Săcal, 11 la număr. La Apateu şi Bedeu numai câte un singur alegător a sprijinit lista românească.

În judeţul Ciongrad, în singura localitate cu populaţie românească autohtonă, la Cenadul Unguresc, lista Autoguvernării pe Ţară a fost votată de 2 alegători.

În oraşul învecinat, la Macău, au votat 11.

Cu cele 354 de voturi adunate din toată ţara, în următorii patru ani, românii din Ungaria vor avea un purtător de cuvânt în Parlament, în persoana lui Kreszta Trajan. Lista Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a inclus în total trei nume, pe locul 2 figurând Tiberiu Juhasz din Jula, iar pe locul 3 doamna Elena Silaghi din Bedeu.

La recensământul din 2011, în Ungaria 640 de mii de persoane s-au declarat aparţinătoare vreunei minorităţi. Dintre acestea, 35.000 au răspuns măcar la o singură întrebare (dintre cele patru) că au vreo legătură cu originea, limba, cultura românească. Dacă luăm în calcul aceste date de la recensământ, se poate constata că doar 1% din românii din Ungaria au votat duminica trecută lista AŢRU pentru Parlament.

Articol de Eva Şimon
FOAIA ROMÂNEASCĂ (Ungaria - 11 aprilie)

Share