Cristian Diaconescu, despre Tratatul de bază româno-ungar

În cazul autonomiei, interpretarea Tratatului de bază româno-ungar de către Ministerul ungar de Externe seamănă mult cu modul de abordare a anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, a declarat presei române fostul ministru român de externe, Cristian Diaconescu, candidat la funcţia de preşedinte al României din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP).

Politicianul PMP, partid susţinut de preşedintele Traian Băsescu, a mai precizat: Ungaria se străduieşte în zadar să identifice o legitimitate în cadrul dreptului internaţional pentru susţinerea concepţiei privind realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. În acest sens, şi Comisia Europeană a adoptat o decizie foarte clară în momentul în care a respins iniţiativa cetăţenească europeană înaintată de UDMR şi susţinută şi de Ungaria, dar ulterior respinsă de Comisia Europeană pe motiv că documentul respectiv nu este de competenţa sa juridică. Cristian Diaconescu a mai menţionat că în timpul mandatului său a fost înfiinţată, conform Tratatului de bază, Comisia mixtă pentru minorităţi, care a avut în vedere principiul potrivit căruia asigurarea drepturilor minorităţilor intră în atribuţiile statelor membre ale UE. Pe de altă parte, Cristian Diaconescu, care se pregăteşte la cursa prezidenţială, l-a criticat şi pe premierul Victor Ponta, care aspiră, de asemenea, la funcţia supremă în stat, din cauza participării sale la comemorarea bătăliei de la Pasul Caşin, din Ţinutul Secuiesc.

Cristian Diaconescu a arătat că în judeţele Covasna şi Harghita, locuite în majoritate de populaţie maghiară, accesul românilor la un loc de muncă sau autoafirmarea lor naţională este limitată. La sfârşitul acestei săptămâni, între miniştrii de externe ai Ungariei şi României s-a creat, la nivelul declaraţiilor de presă, o dispută publică referitoare la faptul dacă chestiunea privind minorităţile naţionale este o problemă internă, respectiv în ce măsură este încălcat Tratatul de bază încheiat între cele două ţări, dacă factorii decizionali din Ungaria, prin declaraţiile lor, susţin aspiraţiile la autonomie ale maghiarilor din Transilvania. Potrivit autorităţilor române, relaţiile României cu propriii cetăţeni nu privesc autorităţile de la Budapesta, iar Tratatul de bază, încheiat în anul 1996, nu îndreptăţeşte Ungaria să revendice autonomia teritorială pe criterii etnice sau a drepturilor colective pentru minorităţi. Drept replică la această afirmaţie, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe a subliniat că problema autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, mai mult decât atât, datorită acestui document, problemele minorităţilor devin o chestiune bilaterală. Potrivit purtătorului de cuvânt, România duce o dispută cu proprii cetăţeni, iar Ungaria nu se referă la autonomia teritorială, numai "reacţiile părţii române dau o interpretare deformată".

Share