Proces al unui `Nürnberg românesc` pentru şeful unui lagăr comunist

Alexandru Vişinescu, în vârstă de 88 de ani, este acuzat de crime împotriva umanităţii din cauza condiţiilor dintr-o dură închisoare destinată deţinuţilor politici români

Miercuri, la Bucureşti, se deschide un proces pe care unii îl consideră "Nürnbergul românesc", avându-l drept inculpat pe şeful unui dur lagăr de muncă de pe vremea comunismului, acuzat de crime împotriva umanităţii - scrie THE GUARDIAN.

Alexandru Vişinescu, în vârstă de 88 de ani, este acuzat că ar fi administrat un "regim de exterminare" la celebra închisoare din Râmnicu Sărat, din estul ţării, închisoare pe care a condus-o între anii 1956 - 1963. "În calitate de comandant, acuzatul... i-a supus pe deţinuţii politici la nişte condiţii menite să îi distrugă fizic, privându-i de îngrijire medicală, de hrană şi de căldură şi supunându-i unor abuzuri", se arată în capătul de acuzare.

În timpul mandatului său, cel puţin 14 deţinuţi au murit. Mulţi alţii au rămas traumatizaţi pe viaţă sau desfiguraţi în urma detenţiei, locul fiind cunoscut şi sub numele de "închisoarea tăcerii" din cauză că deţinuţii erau izolaţi şi nu avea voie să primească vizitatori.

Valentin Cristea, în vârstă de 84 de ani, singurul supravieţuitor al închisorii, îşi aminteşte cum a îndurat "frigul, izolarea şi foamea".

Acum în vârstă de 84 de ani, fostul inginer a fost condamnat, în anul 1956, pentru "divulgarea unor secrete de stat" unei mătuşi, membră a rezistenţei anticomuniste. El a petrecut în lagăr şapte ani.

"Era împotriva regulamentului să te apropii de ziduri ca să nu folosim semnale morse şi să comunicăm unii cu alţii", a declarat el pentru AFP (Agenţia France Presse) din casa lui din Câmpina, un oraş aflat la nord de Bucureşti. El a spus că deţinuţii nu aveau voie să se aşeze pe paturi decât în timpul nopţii şi le era interzis până şi să se uite pe fereastră.

Văduva unui alt deţinut, generalul Ion Eremia, decedat în 2003, şi-a amintit de tratamentul îndurat de soţul ei, condamnat le 14 ani închisoare şi la 25 de ani muncă silnică pentru că a scris un roman satiric despre Stalin.

"Într-o zi de iarnă, a fost silit să stea mai multe ore în picioarele goale într-o găleată cu gheaţă", povesteşte Nicoleta Eremia. "Omul ăsta, care fusese în toată puterea, cântărea nu mai mult de 30 de kilograme şi abia se mai putea ţine pe picioare când a ieşit din închisoare". Militanţii (anticomunişti) speră ca procesul lui Vişinescu să fie doar primul dintre multe altele, procurorii căutând în prezent alţi 35 de foşti oficiali comunişti.

"Acest proces este extrem de important, întrucât este prima oară când o unealtă a terorii comuniste se va afla în faţa justiţiei", a declarat Radu Preda, şeful Institutului pentru Investigarea Crimelor Comuismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMRE).

"Fără exagerare, este echivalentul unui Nürnberg românesc", a mai spus el, referindu-se la celebrele procese ale liderilor nazişti după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Vişinescu afirmă că este nevinovat şi că nu a făcut decât să se supună ordinelor. Dacă va fi găsit vinovat, riscă o condamnare la închisoare pe viaţă.

Procesul survine la un sfert de secol după înlăturarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceaşescu, care a fost executat, împreună cu soţia sa, Elena, în Ziua de Crăciun a anului 1989, după un proces sumar în urma căruia au fost acuzaţi de genocid.

Majoritatea oficialilor de pe vremea comunismului au scăpat nepedepsiţi. Deşi câţiva înalţi oficiali au fost condamnaţi pentru genocid, multe acuzaţii au fost ulterior reduse, iar ei au fost eliberaţi din motive de sănătate.

Dar presiunile au crescut în sprijinul unei reale trageri la răspundere pentru crimele comise pe vremea regimului, inclusiv pentru trimiterea la închisoare, începând dinspre sfârşitul anilor '40, a peste 600.000 de disidenţi.

O primă plângere, înaintată de IICCMRE în 2006 împotriva unor foşti gardieni de închisori, a fost respinsă de procurori.

Dar, în 2013, noii procurori au dat de înţeles că sunt gata să acorde atenţie şi să aprobe o nouă cerere de trimitere în judecată a lui Vişinescu şi a altor persoane.

Reacţia populaţiei a fost slabă, dată fiind nostalgia după era comunistă şi deziluziile de după intrarea ţării în Uniunea Europeană, în 2007.

Pentru multe dintre victime, orice proces survine prea târziu, având în vedere că vârsta majorităţii acuzaţilor este în jur de 80 de ani.

Dar istoricul Adrian Cioroianu afirmă că ceea ce contează este ca "aceste crime să fie pedepsite, iar adevărul să fie restabilit".

Preda crede totodată că nu e niciodată târziu ca să faci dreptate. "Trebuie că răul să fie demascat, altminteri, riscă să devină o abstracţie", spune el.

În Europa Centrală, unde majoritatea liderilor de pe vremea comunismului au scăpat nepedepsiţi, România este o excepţie.

Fostul lider Wojciech Jaruzelski s-a bucurat de o retragere liniştită după sfârşitul "războiului rece", iar, în urma unui proces, dictatorul bulgar Tiodir Jivkov a fost achitat.

"Procesul este necesar pentru ca oamenii să afle ororile care au marcat această epocă", afirmă Steluţa Coposu, sora lui Corneliu Coposu, fost deţinut şi membru al rezistenţei anticomuniste, decedat în 1995.

Procesul lui Vişinescu ar urma să durze cateva luni, dacă nu chiar ani. Problemele de sănătate s-ar putea dovedi un obstacol. Avocatul său, Dan Petre, a declarat pentru AFP că este îngrijorat de "starea precară a sănătăţii clientului său şi de sănătatea mintală a acestuia", un argument care, potrivit unor surse la curent cu cazul, ar putea fi folosit pentru a se cere achitarea.

Traducerea: Alexandru Danga

Share