Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului - din nou acasă

Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului, care alături de sora ei geamănă a fost supusă experimentelor medicale de către medicul nazist Josef Mengele, va reveni în patria ei natală România, pe 7 iulie 2014, pentru prima dată după deportare. Eva Mozes Kor va fi însoţită de un grup de 50 de americani – cercetători, studenţi şi de directorul muzeului Holocaustului C.A.N.D.L.E.S.-SUA, pe care îi va însoţi pe parcursul a patru zile, în Cluj-Napoca, Porţ şi Șimleu Silvaniei. Cu această ocazie, în satul Porţi, comuna Marca, unde Kor şi familia ei au trăit înainte de deportarea în ghetoul de la Cehei, de lângă Șimleu Silvaniei, se vor instala 6 plăcuţe din cupru, pentru a comemora fiecare membru al familiei Mozes: Alexander Mozes – tatăl; Jaffa Mozes – mama; Edit Mozes – sora; Aliz Mozes – sora; Miriam Mozes – sora geamană şi Eva Mozes Kor.

Premieră în România

Stolperstein este un proiect major de comemorare a victimelor Holocaustului şi are mii de plăcuţe instalate în întreaga Europă. La iniţiativa artistului german Gunter Demnig, au fost puse peste 47.000 de pietre, în 18 ţări din Europa, care amintesc, fiecare, de câte o persoană care a fost victimă a Holocaustului. Prima “piatră de poticnire” (în germană „Stolperstein“), cum este denumită ea, a fost montată la Koln, în anul 1996. De atunci, în Germania au fost puse 950 de asemenea pietre care spun povestea unei persoane care a suferit de pe urma Holocaustului.

Acest eveniment a devenit o premieră în România în luna mai 2014, atunci când artistul german Gunter Demnig a montat piatra comemorativă în faţa casei din Timişoara (în Piaţa Romanilor nr. 8, din cartierul Fabric) în care a locuit Lorand Bloch, una dintre victimele Holocaustului.

Personajul ales la Timişoara este Lorant Bloch, un evreu care a murit în lagărul de muncă de la Păuliş-Ghioroc, judeţul Arad, la 12 noiembrie 1943. Pe piatră scrie: “Aici locuia Bloch Lorand. Născut 1909. Concentrat muncă. F.O.1941. Det. Păuliş. Mort 12.11.1943”.

Eva Mozes Kor - portret

Eva Mozes Kor este o supravieţuitoare a Holocaustului, un avocat al iertării şi un orator desăvârşit. Eva şi Miriam, surori gemene, s-au născut pe 30 ianuarie 1934, în satul Porţ, comuna Marca, judeţul Sălaj, în singura familie de evrei din sat. Tatăl muncea ca agricultuor la ferma familiei, iar mama era casnică având în îngrijire alte două fete.

În anul 1940, autorităţile Ungariei au intrat în Transilvania, iar în martie 1944, familia Evei a fost luată cu forţa de jandarmii maghiari şi dusă într-un ghetou din Şimleu Silvaniei.

Ulterior au fost transportaţi în condiţii inumane la Auschwitz. În acea zi Eva şi Miriam şi-au vazut părinţii pentru ultima dată.

Gemenele, care au fost tatuate cu numerele A7063 si A7064, nu au fost puse la munca, ci au fost folosite pentru experimentele făcute de temutul doctor Josef Mengele.

Experimentele nu reprezentau pedepse sau tortură ci foloseau gemenii drept cobai umani, fiind injectaţi cu germeni şi boli, iar când geamănul-subiect murea, naziştii îl omorau pe celălalt geamăn, pentru a compara autopsiile.

În urma acestor exoerimente genetice la Auschwitz au murit aproape 3000 de copii.

Şi Evei i-a fost administrată o astfel de injecţie şi deşi s-a îmbolnăvit grav şi a făcut febră puternică, după ce doctorul Mengele i-a anticipat moartea, ea a luptat şi a supravieţuit.

Pe 27 ianuarie 1945, cu patru zile înainte ca cele două fete să împlinească 11 ani, armata sovietică i-a eliberat pe evrei din lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

După acea perioadă s-a întors pentru o perioadă în România, unde nimeni cunoscut nu supravieţuise, apoi gemenele au emigrat în Israel, unde au devenit membre ale unui kibbutz, locuit, în mare parte, de copii orfani, iar ulterior Eva s-a mutat în SUA, la Terre Haute, Indiana, în 1960, după ce s-a căsătorit, la Tel Aviv, cu Michael Kor, un turist american, de asemenea supravieţuitor al Holocaustului. Au împreună doi copii, Alex şi Rina.

În 1978 a început să vorbească prima oară public despre Holocaust, în cadrul unei emisiuni tv a postului american NBC, iar oamenii au fost interesaţi de poveste şi au tratat-o cu respect.

Miriam, sora ei, a murit în anul 1993, din cauza unei forme rare de cancer, pe care Eva o atribuie experimentelor făcute de doctorul Mengele.

În 1984, Eva a înfiinţat un mic muzeu în Terre Haute, Indiana, SUA şi l-a numit CANDLES, un acronim pentru copii supuşi experimentelor de la Auschwitz, care au supravieţuit: Deadly Lab Experiments Survivors.

În acel moment, i-a iertat însă pe nazişti şi, potrivit spuselor sale, atunci a fost eliberată pentru a doua oară.

Scopul muzeului este axat pe educaţie, având ca exponate diferite artefacte de la Auschwitz şi documente referitoare la doctorul Mengele. Mii de oameni , majoritatea copii de vârstă şcolară, au vizitat Muzeul Holocaustului şi Centrul Educaţional CANDLES. Prelegerile Evei Kor şi tururile cu ghid sunt elemente-cheie ale misiunii de învăţământ ale CANDLES. Astăzi, educaţia despre Holocaust, povestea Gemenilor lui Mengele, şi iertarea sunt fundamentele esenţiale ale Muzeului Holocaustului şi Centrului Educaţional CANDLES.

În cartea sa, "Am supravieţuit lagărului morţii", apărută în anul 2009 şi tradusă în română în 2012, Eva rememorează copilaria distrusă de regimul nazist, viaţa evreilor înainte de înăsprirea condiţiilor şi trimiterea acestora în lagăre de concentrare, dar şi lupta continuă pentru supravieţuire până în momentul în care au fost eliberate, în 1945.

Iată un scurt fragment din acest volum:

"Dr. Mengele apărea la răstimpuri pentru a supraveghea cercetările. Mi-au măsurat capul cu un instrument ca un şubler, format din două piese de metal, pe care le lipeau de ţeasta mea şi le apropiau, strângându-le tare. Ne-au măsurat lobii urechilor, şaua nasului, mărimea buzelor, lăţimea, forma şi culoarea ochilor. Au comparat nuanţa de albastru a ochilor lui Miriam cu albastrul ochilor mei, folosind o paletă de culori. Au măsurat din nou şi din nou. Au petrecut trei ore la o singură ureche. Un fotograf ne făcea poze, iar un artist plastic ne schiţa. Tehnicieni medicali ne făceau câte cinci-şase radiografii odată. (...) O dată pe săptămână, gemenii aveau privilegiul de a face duş. Fiecare dintre noi a primit o bucată de săpun, iar după ce am ajuns în sala de duşuri uriaşă, ne-am scos toate hainele şi le-am lăsat într-un morman, pentru a fi dezinfectate. Ulterior, am aflat că substanţa chimică folosită pentru dezinfectarea lor, Zyklon B, era una dintre cele trei utilizate pentru gazarea şi uciderea oamenilor la Auschwitz. Naziştii combinau Zyklon B, care era produs în granule albastre-cenuşii, cu cianură de hidrogen şi diatomit, pentru a obţine amestecul chimic care extermina în masă. Gazul, amestecat cu mirosul de carne şi oase, creau împreună duhoarea pe care o remarcasem din prima zi. Este un miros pe care niciun om nu-l mai poate uita", povesteşte Eva Mozes Kor, referitor la momentele de teroare de la Auschwitz.

Eva a fost animată de dorinţa de a nu ceda niciodată, şi încă din copilărie a fost un exemplu strălucit de putere a spiritului uman de a depăşi orice obstacol, a devenit un lider al comunităţii, un campion al drepturilor omului, şi un neobosit educator.

După mai bine de 3000 de conferinţe susţinute în întreaga lume, autoare de cărţi, soţie şi mamă, Eva Mozes Kor are trei lecţii de viaţă pe care ea însăşi le-a învăţat şi pe care le transmite şi altora:

1. Nu renuntaţi nicodată la visurile voastre, fiindcă tot ceea ce este bun în viaţă este posibil.

2. Judecaţi-i pe oameni după fapte şi după caracterul lor.

3. Iertaţi-vă duşmanul cel mai aprig şi iertaţi-i pe toţi cei care v-au rănit – acest lucru vă va vindeca sufletul şi vă va elibera”.

Răzvan Moceanu

Share