La dezbaterea intitulată `România mea: o țară puternică, fără tabuuri politice`, organizată la sediul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Hunor Kelemen a răspuns la mai multe întrebări, în calitate de candidat al UDMR la alegerile prezidențiale, dar și ca inițiator al respectivului proiect.
La acest forum, care a durat aproape trei ore, au fost prezenți majoritatea analiștilor politici din România, care au adresat întrebări și și-au exprimat opiniile. Analistul politic Emil Hurezeanu, fost colaborator al postului de radio Europa Liberă, și-a exprimat îngrijorarea că proiectul autonomiei elaborat de UDMR a fost dat publicității tocmai în ziua referendumului pe tema independenței Scoției.În opinia lui Emil Hurezeanu, în contextul conflictului armat din Ucraina, precum și a tendințelor de independență din Scoția și Catalonia, este greu de crezut că aspirațiile la autonomie ale ținutului secuiesc nu nu reprezintă o inițiativă separatistă. Emil Hurezeanu a atras atenția UDMR să fie mai reținută și mai prudentă, afirmând că românii ar fi recunoscători dacă minoritatea maghiară ar da dovadă de reținere într-o situație atât de tensionată.
Un alt invitat, Luca Niculescu, redactor șef al RFI România, a pus sub semnul întrebării dacă tabuurile și prejudecățile care împovărează relațiile româno-maghiare pot fi înlăturate. Totuși, în consens cu ceilalți vorbitori, și Luca Niculescu a fost de acord că tentativia CSM de a interzice dezbaterea publică pe tema autonomiei ținutului secuiesc a reprezentat o încălcare a statului de drept și o acțiune neconstituțională.Politologul Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice, care și-a asumat rolul de moderator, a afirmat că nicio dezbatere publică nu poate fi neconstituțională, iar România ar trebui să ia în considerare dacă, în locul statului național unitar, nu ar fi mai bine să revină la rădăcinile sale federale. Cristian Pârvulescu a amintit că Regatul României, creat în 1859 prin unirea Țării Românești cu Moldova, a fost un stat federal, iar Marea Adunare Națională din 1918 de la Alba Iulia, care a pus bazele României Mari, a promis minorităților naționale din Transilvania o autonomie care este compatibilă cu organizarea federală a statului.
Analistul portalului de știri Hotnews, Dan Tapalagă, a întrebat ce mai caută UDMR în guvernul social-democrat condus de Victor Ponta, în condițiile în care premierul "i-a arătat UDMR-ului ușa" după publicarea proiectului autonomiei, iar Victor Ponta își construiește campania eloctorală pe sentimentul de mândrie națională a românilor.În răspunsul său, Hunor Kelemen a afirmat că și opoziția de dreapta a avut declarații anti-autonomie, dar UDMR nu dorește să "îngreuneze" viața politicienilor români prin a solicita sprijin în vederea promovării autonomiei, atât timp cât nu va reuși să schimbe opinia a cel puțin unei părți a societății românești.
Militantul pentru drepturile omului Gabriel Andreescu a propus ca UDMR să nu se cramponeze de actualele modele existente în Europa, ci să își bazeze proiectul de autonomie pe un spirit novator, care să scoată în evidență diferența între situația secuilor și cea a altor comunități. Răspunzând la întrebările referitioare la modificarea Constituției, Hunor Kelemen a spus că o nouă lege fundamentală este necesară, dar aceasta va putea fi elaborată de un parlament ales în 2016.Răspunzând la o altă întrbare, președintele UDMR a mai afirmat că este adeptul democrației liberale, dar acest lucru nu afectează relațiile sale cu Guvernul Ungariei. Hunor Kelemen a adăugat că nu s-a consultat cu Viktor Orbán în timpul elaborării proiectului de autonomie. Hunor Kelemen a explicat că UDMR are o relație de parteneriat cu oricare guvern de la Budapesta și nu se află sub tutela acestuia.
UDMR va organiza dezbateri pe tema proiectului de autonomie și la alte universități din România. Hunor Kelemen a promis că dezbaterea publică pe acestă temă va continua și după campania electorală.