Rusaliile - tradiţii şi superstiţii

Rusaliile şi Pogorârea Sfântului Duh se prăznuiesc la 50 de zile de la sărbătorirea Învierii lui Iisus Hristos. Şi ca orice mare sărbătoare, ea a dat naştere mai multor tradiţii şi superstiţii. În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care au părăsit mormintele şi locuiesc în preajma izvoarelor. Se spune că aceia care le aud cântecele îşi pierd minţile ori se îmbolnăvesc. Boala în sine seamănă cu o transă hipnotică care nu poate fi vindecată decât cu ajutorul căluşarilor.

În bătrâni, se spune că, dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine. Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar. Se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară. Se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele şi se fac descântece.

Această sărbătoare este veche, având în vedere că a fost preluată de geto-daci din mitologia romană. Romanii închinau o zi morţilor numită Rosalia sau Sărbătoarea Trandafirilor, aducându-le ofrande, alimente şi trandafiri, pentru a le îmbuna sufletele. Însă, în acelaşi timp, se sărbătoreşte şi Pogorârea Sfântului Duh asupra Sfinţilor Apostoli, pentru a le oferi darurile necesare propovăduirii cuvintelor sfinte în toată lumea.

În folclorul românesc Rusaliile mai sunt denumite şi Iele, Zâne sau Şoimane. Ele sunt considerate fiinţe cu puteri magice, răzbunătoare, a căror existentă este plină de taine. Ielele sălăşluiesc în văzduh, munţi, peşteri, păduri, pe malul apelor şi în preajma cascadelor. Spre deosebire de Strigoi, care apar şi provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele populează peisajul mitic românesc pe timpul verii.

Se spune ca oamenii trebuie să se ferească de ele, să poarte usturoi la brâu, altfel acestea le pot provoca necazuri, iar consecinţele rămân pe viaţă, aşa cum spun bătrânii. Din acest motiv, au apărut tot felul de superstiţii şi obiceiuri de Rusalii menite sa-i protejeze pe oameni.

Conform tradiţiei populare, Ielele sunt fecioare îmbrăcate în alb, copile frumoase, sfinte, fecioare bătrâne, spirite sau duhuri rele în număr fără soţ. În tradiţie se spune ca persoanele care nu respectă sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsite de Iele şi că le vor lua minţile, fie le vor lăsa schilodite.l În noaptea de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul lor numit ,,Hora Ielelor”.

De asemenea, nu este bine ca noaptea să te prindă la răscruci de drumuri, la marginea pădurii, în munţi şi pe malul apelor, pentru că există şanse mari să surprinzi dansul Ielelor.

Nu te certa cu nimeni, pentru ca poţi atrage mânia Ielelor asupra ta, ceea ce îţi va provoca necaz. De la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu este bine să culegi plante tămăduitoare. Rusaliile sunt zâne ale apelor, astfel că nu este bine să înoţi sau să te speli în râuri sau lacuri. Alte superstiţii şi obiceiuri de Rusalii spun că nu este bine să munceşti în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respectă şi nu sărbătoresc această ocazie.

Teama pe care au inspirat-o aceste făpturi în popor a luat forma unor superstiţii şi obiceiuri de Rusalii ce nu vor fi uitate prea curând de oameni, în special de către cei care locuiesc în mediul rural.

Autor: Iuliana Gheorghe

Share