Ţelina, o minune de legumă!

În antichitate, ţelina era considerată o plantă sacră, fiind apreciată de romani pentru însuşirile medicale deosebite, iar de chinezi pentru calitatea de a menţine agerimea şi tinereţea spiritului.

Aroma sa intensă, care o face foarte uşor de identificat, provine de la un complex de sub­stanţe cu efecte vindecătoare extraordinare, fiind considerată un medicament foarte preţios în boli de inimă, reumatism, gută, bronşită cronică, pneumonii şi astenie sexuală.

Din cele mai vechi timpuri, ţelina este cunoscută mai ales pentru proprietăţile ei vindecătoare asupra sistemului nervos. Hipo­crate, părintele medicinei, o socotea un remediu foarte eficient pentru liniştirea sistemului nervos. Medicii romani le prescriau şi copiilor şi ado­lescenţilor rădăcină de ţelină, pentru a creşte mai repede, pentru a fi feriţi de boli şi de tulburările ado­lescenţei.

Astăzi, ţelina este folosită atât în bucătărie, cât şi în medicină. De la această plantă, în prepararea remediilor naturale, se folosesc frunzele, căpăţâna şi seminţele. Rădăcina acestei legume este o adevărată colecţie de substanţe vindecătoare care se găsesc preponderent în coaja ţelinei, pe care deseori obişnuim să o înlăturăm.

Ţelina conţine substanţe antibiotice şi antifungice, dar şi vitamine cum ar fi C, B1, B2, B6 , B9 sau minerale: calciu, potasiu, magneziu, fosfor şi fier cu rol în protec­ţia contra radicalilor liberi, în întărirea imunităţii şi în menţinerea sănătăţii sistemului nervos şi a celui endocrin.

Cea mai eficientă formă de administrare a ţelinei din punct de ve­dere terapeutic este sucul, deoarece vita­mi­nele, enzimele, mineralele şi pigmenţii pe care îi con­ţine sunt foarte uşor de asimilat. Pentru un adult, consumul zilnic între 50 şi 150 ml de suc de ţelină proaspăt obţinut este optim.

Sucul din frunze proaspete de ţelină este mult mai activ decât sucul obţinut din rădăcini. Frunzele se taie mărunt, se adaugă un pahar cu apă rece, se mixează 2-3 minute, se lasă în repaus 10 minute, se strecoară şi se bea, dimineaţa pe stomacul gol şi seara, în cure de minim 20 de zile.

Bogate în vitamina C, frunzele de ţelină pot fi utilizate cu succes şi pentru tratamente externe în cazul degerăturilor sau al plăgilor, având proprietatea de a accelera ritmul de cicatrizare a pielii.

Vinul tonic de ţelină se prepară din: două rădăcini bine mărunţite de ţelină peste care se adaugă un litru de vin alb, 100g de miere de albine şi 5 linguriţe seminţe de ţelină pisate. Se lasă la macerat timp de 5 zile, apoi se filtrează, obţinându-se o băutură parfumată, din care se consumă câte 2-3 păhărele pe zi, cu 30 minute înaintea meselor principale, având efecte diuretice, afrodiziace şi tonice.

Un consum frecvent de ţelină dizolvă sărurile depuse la încheieturi, eliminând rapid crizele dureroase de gută, dar şi mai bine este ca aceasta să facă parte din alimentaţia obişnuită, profilaxia fiind mai uşoară decât tratarea bolilor. Este indicată folosirea ei cât mai des, sub formă de suc şi salate, adică nepreparată termic. 

Sucul de ţelină în combinaţie cu sucul de mor­cov este un ajutor foarte puternic în tratamentul cisti­tei. Coaja ţelinei este bogată în substanţe antibiotice cu spectru larg, însă cea mai importantă proprietate a acestei legume este cea de alcalinizare a urinei.

Un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea din Chicago a demonstrat ştiinţific rolul ţelinei în reducerea tensiunii arteriale prin identificarea unei substanţe numite butilftalidă în compoziţia acesteia, care relaxează vasele de sânge, înlesnind circulaţia acestuia. Aceştia consideră că o cură scurtă în care se consumă 100ml de suc de ţelină pe zi poate avea efecte hipotensoare îndelungate.

Supranumită "mătura reumatismelor”, ţelina are efecte de ameliorare evidente în mai toate formele de reumatism, de la cel infecţios, la cel cu fenomene degenerative. Aceasta, deoarece sucul şi salata din această legumă catalizează eliminarea substanţelor toxice, au efecte antiinflamatoare şi calmante în durerile articulare, mai ales la persoanele în vârstă. Se reco­mandă o cură de 3-4 săptămâni cu suc din rădăcină (100-150 ml pe zi), consumat pe stomacul gol, în com­binaţie cu suc de morcovi. Este eficace şi salata de ţe­lină crudă.

În cazul afecţiunilor pulmonare, consumul de ţelină stimulează imunitatea, in­hibă înmulţirea bacteriilor, reduce transpiraţiile noc­tur­ne şi calmează tusea.

Raportul ideal dintre fierul şi magneziul pe care le conţin ţelina o face utilă în profilaxia bolilor canceroase.

Ţelina este foarte utilă şi în reglarea nivelului de colesterol în sânge, inflamaţii oculare, întărirea sistemului imunitar, în curele de slăbire prin înlesnirea eliminării toxinelor, în tratarea unor afecţiuni renale precum litiaza sau colica biliară.

Sub orice formă alegeţi să consumaţi ţelina, nu ignoraţi această legumă cu potenţial miraculos pentru sănătatea dumneavoastră.

Autor: Carmen Oprea

Share