Bucuria sărbătorilor de Paşti în sufletul copiilor

Sărbătoarea Paştelui este încărcată de simboluri şi tradiţii păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului. Pentru copii, Paştele înseamnă venirea Iepuraşului cu multe cadouri, mai ales dacă au fost cuminţi.

Iepuraşul de Paşte, ca simbol al acestei sărbători, nu ţine de tradiţia creştină. Prezentat ca un iepuraş care aduce ouă roşii, acesta provine din Germania, prima sa menţiune fiind într-o carte din jurul anului 1500. Dacă nu ştiaţi, germanii sunt primii care au inventat dulciurile în formă de iepuraşi, care astăzi sunt atât de dorite de copii.

Există o legendă a unei zeiţe numite Eastre (Easter = Paşte, în limba engleză - n.n), care a găsit o pasăre rănită pe câmp şi, pentru a o salva, ea a transformat-o într-o iepuroaică - însă pasărea şi-a păstrat capacitatea de a depune ouă, chiar şi metamorfozată.

Astfel, iepuroaica, pentru a-i mulţumi zeiţei, decora ouăle pe care i le făcea cadou. Aşa a apărut această tradiţie a iepuraşului care aduce daruri copiilor în pragul primăverii.

Pentru a-l primi aşa cum se cuvine, copiii se pregătesc din timp: cu ouă pictate, cu mai puţine boacăne, cu ajutor dat mămicilor la pregătirea casei de sărbătoare şi cu sufletul curat, aşa cum numai copiii îl au.

Fiecare copil trebuie să cunoască principalele tradiţii si obiceiuri de Paşte, deoarece îl ajută să perceapă şi partea spirituală a acestei perioade, nu doar pe cea materială, în care se primesc cadouri de la iepuraş si se ciocnesc ouă roşii.

Ajutaţi copiii să pătrundă în spiritul sărbătorii pascale, explicându-le câteva tradiţii şi învăţându-i să respecte câteva obiceiuri populare, pentru a trăi trup şi suflet acest moment important din religia creştină.

Numai înţelegând obiceiurile populare şi tradiţia acestei sărbători, copilul poate înţelege sensul înroşirii ouălor, a mersului la biserică după lumină sau a hăinuţelor noi pe care le poartă ţanţoş în Duminica Paştelui, lucruri pe care, în lipsa unor informaţii şi explicaţii pe înţelesul lui, le acceptă şi le tratează ca atare.

Săptămâna Mare este cea care precede sărbătoarea Învierii Domnului, adică Paştele. Se mai numeşte si Săptămâna Patimilor, deoarece este cea în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce. Există mai multe datini care se respectă în această perioadă, pe care micuţul este bine să le cunoască. Explicaţi-i că este săptămâna în care se face curaţenie generală şi se gătesc toate bunătăţile de Paşte, lucruri la care vă poate ajuta cu plăcere.

Una dintre plăcerile culinare de Paşte este pasca tradiţională. Implicaţi-vă copilul în prepararea reţetelor tradiţionale şi explicăţi-i semnificaţia pascăi. Ea se face rotundă pentru că se presupune că şi scutecele pruncului Iisus au fost rotunde. În mijloc, ea are o cruce, ca simbol al credinţei.

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor se vopsesc ouăle roşii şi se ciocnesc în Duminica Paştelui, ciocnitul ouălor marcând bucuria Învierii Domnului. Ritualul se face înainte de momentul în care a fost răstignit Iisus pe cruce, adică Vineri, care mai este numita şi Vinerea Neagră.

Sâmbăta noaptea toată lumea merge la biserică, deoarece este momentul în care Domnul Iisus Hristos înviază din morţi, moment care este marcat de primirea Sfintei Lumini de la preot. Este chiar indicat să mergeţi cu copilul la biserică în noaptea Învierii, pentru a înţelege şi afla mai multe de la preoţi despre momentul care marchează primirea Luminii în case şi în suflete.

Cu acest prilej, va asculta şi tradiţionalul "Hristos a înviat din morţi!", care marchează bucuria Învierii şi începutul sărbătorilor pascale.

Tradiţionala strigare “Hristos a înviat !" are loc doar la Învierea Domnului şi reprezintă salutul pe care şi-l dau oamenii timp de 40 de zile după Paşte, moment în care Iisus Hritos se înalţă la ceruri.

Explicaţi-le copiilor că se strigă "Hristos a înviat !" şi în momentul în care se ciocnesc ouăle, iar cel cu care cipocneşte răspunde cu "Adevărat a înviat !".

Tradiţia spune că persoana care "ciocăneşte" prima oul este întotdeauna cea mai în vârstă.

Hăinuţele noi cumpărate de Paşte reprezintă respectul pentru această sărbătoare, pentru nou, iar tradiţia spune că aşa cum primăvara natura revine la viaţă, aşa şi noi trebuie să ne primenim cu haine noi de Paşte.

Iată câteva tradiţii de Paşti din anumite regiuni din ţara noastră, precum şi din alte ţări :

În Maramureş, zona Lăpuşului, dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

În Banat, în dimineaţa zilei de Paşte, copiii se spală pe faţă cu apă proaspătă de la fântână în care s-au pus un ou roşu şi fire de iarbă verde.

Noi, românii, ne gândim cu drag la ouă roşii, miel sau cozonac, însă alte naţiuni aşteaptă să facă cu totul altceva.

Pentru cei din Bulgaria şi Ucraina, oul de Paşte reprezintă simbolul vieţii noi.

În Franţa, Paştele reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creştinilor, fiind sărbătorit cu foarte mult fast. Magazinele şi casele sunt frumos decorate cu iepuraşi, pui, ouă colorate, peşti şi clopoţei din ciocolată.

În prima zi de Paşte, dis de dimineaţă, copiii se îndreaptă spre "cuibarul" pe care l-au făcut în curte cu ocazia Paştelui şi găsesc ouăle special pregătite pentru ei.

Chiar dacă pare greu de crezut, simbolul iepuraşului este înlocuit în Franţa cu peştii şi clopotele din ciocolată. Acest simbol are legătură cu luna aprilie şi Ziua Păcălelilor. După cum poate ştiţi, în această zi copiii încearcă să lipească hârtii sub forma unui peşte pe spatele a cât mai mulţi oameni.

"Clopotele zburătoare" reprezintă o altă tradiţie respectată cu stricteţe. Se crede că în Vinerea Mare toate clopotele iau cu ele, spre Vatican, durerea celor care au jelit crucificarea Fiului lui Dumnezeu.

Aceleaşi "clopote zburătoare" se întorc, însă, în prima zi de Paşte, aducând cu ele nenumărate ouă de ciocolată. Din acest motiv, începând cu Vinerea Mare şi până la prima zi de Paşte, clopotele nu mai răsună.

În Scoţia a sărbători Paştele nu înseamnă doar a decora şi mânca ouă, ci şi rostogolirea acestora de pe dealuri abrupte. Bineînteles că cei mici sunt cei mai fericiţi. Acest obicei este legat de rostogolirea pietrei de la mormântul lui Iisus Hristos.

Evenimentul este reprodus şi în Statele Unite ale Americii. În plus, aici, de Sfintele Sărbători Pascale oamenii sunt invitaţi la Casa Albă pentru a concura cu preşedintele şi familia sa pentru a găsi cât mai multe ouă ascunse prin grădină.

Sfintele sărbători de Paşte să vă aducă linişte în suflet, multă bucurie, sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi de a vă ajuta semenii !

Autor: Carmen Oprea

Share