Presa din Rusia păstrează tăcerea, dar şi sarcasmul

Americanii spionează, iar ruşii nu. Pentru Kremlin, dezvăluirile privind cadourile făcute liderilor care au participat la summitul G20 din septembrie, mufele USB infectate cu scopul de a le spiona laptopurile, "sunt o tentativă clară de a devia atenţia de la o problemă care există realmente: cea a activităţii americane de spionaj", aşa cum a declarat agenţiei ANSA purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a mai adăugat că "acestă ipoteză nu există" şi că "nu cunoaşte sursele acestor ştiri".

Pentru a cunoaşte sursele ar fi suficient să citim comentariile din presa rusă online pentru a vedea astfel că unele dintre acestea citează, fără prea mult interes, articolul publicat de Guido Ruotolo în cotidianul "La Stampa" despre "stick-urile tip cal troian". Pentru mijloacele media din Rusia, care se dedică pline de pasiune să descrie stânjeneala pe care i-a provocat-o lui Obama chestiunea interceptărilor, varianta conform căreia şi serviciile de la Moscova obişnuiau să asculte şi să se infiltreze, nu apare la fel de convingătoare. Mai ales datorită faptului că ziarele sunt pline de interviurile luate unor experţi convinşi de faptul că NSA nu a reuşit să-l intercepteze pe Putin: "Sistemele noastre criptografice sunt impenetrabile".

E ca şi cum ar spune că ruşii sunt mai buni la spionaj şi chiar mai democraţi, aşa cum s-a susţinut şi în timpul cazului lui Edward Snowden, căruia Rusia i-a oferit azil deoarece în SUA risca pedeapsa cu moartea.

Sarcasmul faţă de "Big Brother" made in SUA, după decenii de acuzaţii occidentale şi mai ales americane de lipsă de democraţie şi de aroganţă a serviciilor din Rusia (pentru a nu mai vorbi despre Uniunea Sovietică care brevetase un sistem de interceptări totale similare celor descrise în filmul german "Vieţile altora"), asumă tonuri ridicole.

În afară de asta, trucul stick-urilor a fost deja pus în practică de chinezi, care acum câţiva ani obişnuiau să le dăruiască sutelor de antreprenori care treceau prin Beijing, de multe ori cu complicitatea unei fete frumoase pe care "norocoşii turişti" o cunoşteau "întâmplător" la barul hotelului. În acel caz, din ceea ce reiese din revelaţiile făcute de surse ale serviciilor secrete occidentale, era vorba de o formă de spionaj pe scară largă care-i afecta şi pe "muritorii de rând", o reţea extrem de vastă interesată mai ales de secretele tehnologice şi de cele comerciale.

Articol de Anna Zafesova
Traducerea: Cătălina Păunel

Share