Cancelarul german, Angela Merkel, era spionat de NSA încă din anul 2002

Noi detalii legate de supravegherea telefonului mobil al cancelarului german, Angela Merkel, de către Agenţia Naţională de Securitate (NSA), au sporit, duminică, indignarea guvernului german, punându-se două întrebări: de ce au vizat-o Statele Unite încă din anul 2002 şi de ce au trebuit să treacă cinci ani pentru ca Administraţia Obama să pună capăt supravegherii?

Ultimul val de acuzaţii a survenit după ce săptămânalul german "Der Spiegel" a oferit detalii despre o accesare provenită din baza de date a NSA, pare-se deconspirată în documentele furnizate de Edward J. Snowden, fostul angajat al NSA, care acum se află în azil termporar la Moscova.

Potrivit săptămânalului "Der Spiegel", dar şi unor experţi din afară, din baza de date reiese că cererea de monitorizare a celularului ei a fost făcută în 2002. Dar documentul se referă la ea apelând la termenul "cancelar", o poziţie pe care ea a ocupat-o abia spre sfârşitul anului 2005. Asta sugerează că baza de date a fost ulterior adusă la zi.

Autenticitatea documentului nu a putut fi confirmată de o sursă independetă, dar serviciile germane de informaţii cred că datele sunt reale, iar în conversaţia pe care consilierul (american) pentru probleme de securitate naţională, Susan E. Rice, a avut-o cu omologul german, doamna Rice nu a făcut niciun efort să conteste evidenţa, deşi negând că celularul doamnei Merkel ar fi fost vreodată pus sub urmărire, după cum reiese atât din declaraţiile oficialilor americani, cât şi din cele ale oficialilor germani.

"Der Spiegel" a relatat că operaţiunea pornea chiar de la sediul Ambasadei SUA din centrul Berlinului, aflată chiar în apropiere de Poarta Brandenburg, în faţa căreia preşedintele Obama a şi vorbit cu ocazia vizitei sale aici, în luna iunie. El a mai vorbit de altfel în faţa porţii şi cu ocazia campaniei sale electorale, de-acum dvenită faimoasă, din 2008. Cum, în timpul ultimei sale vizite, documentele lui Snowden începuseră deja să fie dezvăluite, el a promis o atentă revizuire a operaţiunilor de spionaj americane care i-au vizat pe aliaţi.

Administraţia nu a prea arătat că ştie cum să vorbească despre rapoartele referitoare la doamna Merkel, care s-a aflat în relaţii strânse cu domnul Obama şi care a furnizat informaţii extrem de importante despre Al-Qaeda şi despre programul nuclear iranian. Săptămâna trecută, Casa Albă s-a referit strict la anumite aspecte divergente, afirmând că, în prezent, doamna Merkel nu este şi nici nu va fi urmărită pe viitor, dar a refuzat să vorbească despre trecut.

Situaţia s-a schimbat duminică, atunci când NSA a dat publicităţii o declaraţie prin care a respins o nouă relatare apărută în presa germană, şi anume, în "Bild am Sonntag", din care reieşea că domnul Obama fusese informat de supravegherea doamnei Merkel în 2010, de către generalul Keith Alexander, şeful NSA şi al Comandamentului Cibernetic al SUA. Relatările au contrazis astfel asigurările anterioare date autorităţilor germane de către doamna Rice, potrivit cărora domnul Obama nu ar fi ştiut nimic despre asemenea operaţiuni. Potrivit declaraţiei NSA, "generalul Alexander nu a discutat cu preşedintele Obama în 2010 despre o presupusă operaţiune de spionaj în străinătate care l-ar fi vizat pe cancelarul german Merkel şi nici nu ar fi discutat vreodată despre alte asemenea operaţiuni. În consecinţă, relatările din presă nu sunt adevărate".

Pe de altă parte, declaraţia NSA nu pune sub semnul întrebării validitatea datelor din care reiese când a început supravegherea, adică încă de pe vremea când doamna Merkel era şefa Uniunii Democrat-Creştine. După cum nu se precizează nici de ce doamna Merkel, unul dintre cei mai aprigi susţinători europeni ai planurilor Administraţiei Bush vizând invadarea Irakului, a făcut obiectul unei asemenea supravegheri.

Duminică seara, un înalt oficial al administraţiei a afirmat că, în opinia Casei Albe, spionarea aliaţilor "nu denotă faptul că NSA sau comunitatea serviciilor de informaţii ar fi viciate sau ar opera fără nicio restricţie". Dar acelaşi oficial a adăugat că cele două revizii asupra NSA, ordonate de domnul Obama, "urmează să ofere asigurări că serviciile de informaţii sunt bine îndrumate de către strategii în drept".

Administraţia Obama a vorbit cât mai puţin posibil despre relatările referitoare la operaţiunea îndreptată împotriva doamnei Merkel, aparent în speranţa că nu li se va acorda prea mare atenţie. Dar recentele dezvăluiri par să ridice multe noi semne de întrebare, având în vedere că mai mulţi oficiali ai Casei Albe au afirmat că nu pot vorbi despre probleme legate de informaţii secrete, încercând astfel să eludeze subiectul.

Prima întrebare ar fi de ce domnul Obama, potrivit datelor furnizate de Casa Albă şi NSA, nu a fost pus la curent în legătură cu supravegherea unui aliat apropiat. Oficialii americani afirmă că, deşi preşedintele aprobă operaţiunile importante ale serviciilor de informaţii, el nu merge până într-acolo încât să poată desemna obiectivele vizate. "Cred că asta nu intra în atribuţiile Casei Albe", a declarat un oficial al administraţiei la curent cu discuţiile interne pe această temă.

Dar, dată fiind delicateţea subiectului - şi protestele germane anterioare la adresa altor forme de supraveghere - nu este clar de ce generalul Alexander sau James R. Clapper Jr., directorul NSA, nu l-au informat pe domnul Obama imediat după ce urmărirea a fost deconspirată. Casa Albă nu a precizat niciodată când anume a fost oprită urmărirea doamnei Merkel, dar, potrivit relatărilor apărute în "Der Spiegel", se pare că ea a încetat la începutul acestui an. Duminică seară, "The Wall Street Journal" relata că programul NSA, folosit la urmărirea unor lideri din diverse ţări, a încetat în această vară.

Chiar dacă domnul Obama nu era la curent, este posibil ca unii membri ai administraţiei sale să fi fost. În aşa-zisa "informare zilnică", adică în estimarea serviciilor de informaţii cu privire la pericolele la nivel mondial, informare pe care domnul Obama o primeşte în fiecare zi, analiza este extrem de amănunţită, iar câţiva dintre colaboratorii săi cei mai apropiaţi primesc zilnic informaţii mult mai detaliate cu privire la interceptări.

În Statele Unite, reprezentantul Mike Rogers, un republican din statul Michigan, a apărat viguros activităţile americane de supraveghere din Europa, afirmând că o bună parte din indignarea stârnită se datorează neînţelegerii scopului acestora. La emisiunea "State of the Union" ("Starea uniunii") a postului de televiziune CNN, domnul Rogers a subliniat că programul de supraveghere vizând Germania, dar mai ales Franţa, a fost greşit descris, acesta fiind menit să protejeze cele două ţări, dar şi altele în eventualitatea unor atacuri teroriste. Reporterii care au urmărit operaţiunile NSA au ajuns în mod greşit la concluzia că agenţia ar fi monitorizat 70 de milioane de convorbiri telefonice ale francezilor, el adăugând totodată că informaţiile legate de monitorizarea celularului doamnei Merkel sunt şi ele incomplete. El nu a dezvoltat însă subiectul.

Amploarea relatărilor din presa germană demonstrează cât de mult au fost înfuriaţi şi totodată decepţionaţi politicienii din Germania, sentimentul fiind subliniat şi de decizia de săptămâna trecută a doamnei Merkel de a-i telefona indignată domnului Obama. Ea a spus că încrederea se cere refăcută, iar cuvintele nu vor fi de ajuns.

Doamna Merkel a intrat sub tirul celor din ţara sa pentru că nu a reacţionat cu fermitate începând din iunie, când "Der Spiegel" a relatat pentru prima oară despre urmărirea masivă a informaţiilor din Germania. Pe vremea vizitei domnului Obama, ea a fost de acord cu el atunci când a spus că operaţiunile serviciilor de informaţii au prevenit acţiuni teroriste în Germania. Ulterior, înalţi oficiali ai guvernului ei au declarat afacerea încheiată după ce au vizitat Washingtonul în august, subliniind că au primit asigurări repetate potrivit cărora nicio lege germană nu ar fi fost încălcată.

Germanii şi francezii au anunţat că, în această săptămână, vor trimite la Washington înalţi oficiali din departamentele informaţiilor ca să discute despre un acord vizând "ne-spionarea" sau un alt asemenea acord care să reglementeze operaţiunile de spionaj între aliaţii apropiaţi.

Ministrul de interne al doamnei Merkel, Hans-Peter Friedrich, şi alţi oficiali au spus că vor examina declaraţiile făcute de Washington şi vor cere mai multe confirmări vizând veridicitatea lor. "SUA trebuie să explice unde şi în ce măsură au interceptat comunicaţiile cetăţenilor şi guvernului", a declarat domnul Friedrixh în cotidianul "Bild".

Un important membru al partidului domnului Friedrich, Uniunea Creştin-Socială, "sora bavareză" a creştinilor democraţi ai doamnei Merkel, a cerut ca tratativele transatlantice pe teme comerciale între SUA şi UE să fie suspendate.

Articol de Alison Smale, Melissa Eddy şi David E. Sanger
Traducerea: Alexandru Danga

Share