`Facebook nu respectă legile vieţii private`, afirmă fondatorul grupului antimonitorizare din Europa

În 2011, un austriac care pe atunci avea 23 de ani, a decis să sfideze Facebook. Max Schrems, student la drept la Viena, a invocat legile europene de protejare a vieţii private pentru a cere copia tuturor informaţiilor pe care reţeaua socială le păstra cu privire la el.

Răspunsul a venit într-un dosar cu 1.222 de pagini. Pe lângă ceea ce Schrems însuşi împărtăşea cu prietenii, site-ul păstra o groază de date fără ştiinţa lui, cum ar fi o listă a locurilor de unde a accesat site-ul şi comentariile pe care le ştersese.

Experienţa l-a determinat pe Schrems să fondeze grupul Europa contra Facebook, care cere respectarea regulilor legate de viaţa privată a utilizatorilor. Entitatea a obţinut deja câteva victorii, cum ar fi obligarea Facebook să dezactiveze un instrument care identifica automat chipul oamenilor în fotografiile unor terţi.

Semnalele de alarmă ale lui Schrems au dobândit importanţă după ce cotidianul britanic "Guardian" a acuzat reţeaua socială de transferarea de date către sistemul de spionaj american Prism, fapt negat de către companie. Iată principalele fragmente ale interviului acordat sâmbătă pentru "FOLHA ONLINE".

Folha: De ce aţi decis să declaraţi război Facebook?

Max Schrems: Am depus prima plângere după ce am descoperit că Facebook păstra date pe care eu le ştersesem deja din contul meu. Ei încalcă în mai multe moduri legile din Uniunea Europeană cu privire la viaţa privată. Pentru a scăpa de impozite, Facebook îşi are sediul comercial în Irlanda. Aceasta face ca în afara Americii de Nord site-ul să fie nevoit să se supună legilor europene.

Folha: Organizaţia dumneavoastră a indicat mai multe aspecte cu privire la care reţeaua socială încalcă aceste legi. Ce trebuie să se schimbe?

Max Schrems: Am depus deja 22 de plângeri pe diverse teme. Fiecare dintre ele cere schimbări specifice. Nu am făcut acest lucru doar pentru a ne plânge, ci şi pentru a arăta că poţi avea o reţea socială care respectă viaţa privată a oamenilor.

Folha: Aţi cerut copia informaţiilor dumneavoastră stocate de Facebook şi aţi primit un dosar cu peste 1.000 de pagini. Ce fel de date stochează?

Max Schrems: Am descoperit că ei stocau şi informaţii care fuseseră deja şterse sau care au fost produse şi arhivate fără ştiinţa mea. Aceasta este cea mai controversată chestiune. Facebook spionează utilizatori şi neutulizatori ai reţelei şi are mai multe informaţii decât postează oamenii pe profilurile lor. Ei strâng, de asemenea, date despre tine de la prietenii pe care îi ai şi reuşesc să descopere lucruri prin intermediul unor sisteme statistice, care sunt folosite pe scară largă.

Folha: Se poate afla ce face Facebook cu datele personale ale utilizatorilor săi?

Max Schrems: Nu. Cea mai mare ameninţare la adresa vieţii private este aceea că nu avem nici un control asupra aceea ce fac ei cu aceste date pe serverele lor din Statele Unite. Companiile şi-au elaborat propriile politici de intimitate pe Internet, dar în mod normal ele sunt atât de vagi, încât permit să se facă orice cu informaţiile lor personale.

Folha: Se ştie că Facebook păstrează un istoric al activităţilor şi al gusturilor fiecărui utilizator şi că procesează aceste date pentru a alege anunţurile care apar pe ecranul tău. Ce mai pot face:

Max Schrems: Nici acest lucru nu este clar. Un exemplu: ei folosesc informaţii din istoricul nostru pentru a ne arăta doar ceea ce ne place să vedem. Aceasta înseamnă că opiniile diferite de ale noastre sunt filtrate pentru ca noi să nu ne enervăm din cauza conţinutului care apare atunci când deschidem Facebook. Este un fel de "cenzură de bunăstare" în reţea. Facebook cooperează atunci când primeşte cereri legate de cercetări poliţieneşti în diverse ţări, ceea ce este legitim. Dar acum aflăm că toate datele sunt folosite de organisme de spionaj ale administraţiei americane.

Folha: Mark Zuckerberg a declarat că a fost indignat de informaţiile care fac legătura între reţeaua socială şi sistemul Prism. Credeţi că serviciile secrete ale administraţiei americane au acces direct la serverele site-ului?

Max Schrems: Pun pariu că da şi cred că ar fi un pariu sigur. SUA au recunoscut deja existenţa Prism. Singura motivaţie a lor este aceea că ţintele nu sunt cetăţeni americani. În ceea ce mă priveşte, nefiind american, nu este un răspuns satisfăcător. Până acum nu au apărut indicii puternice pentru a dezminţi informaţia potrivit căreia Facebook participă la această schemă de monitorizare masivă. În afară de aceasta, conform legilor americane, eşti obligat să minţi asupra colaborării cu acest gen de sistem. Nu văd vreun motiv pentru a crede că versiunea lor este adevărată.

Folha: Ce recomandări le-aţi face utilizatorilor brazilieni de Facebook preocupaţi de viaţa lor privată?

Max Schrems: Cred că acum cu toţii ştiu deja că este bine să te gândeşti de două ori înainte de a posta ceva pe Internet. Individual nu sunt multe de făcut. Trebuie să cerem crearea şi întărirea legilor care protejează intimitatea, pentru ca aceste noi tehnologii să merite din nou încredere.

Folha: Un ministru din Venezuela a sugerat ca populaţia să abandoneze Facebook, pentru a nu lucra gratuit pentru CIA. Ce părere aveţi despre acest gen de recomandare?

Max Schrems: Problema practică este că nu există alternative reale. Dacă ieşi individual de pe Facebook, poate că vei încerca să-ţi iei prietenii pe altă reţea socială. Singura soluţie reală ar fi reţelele sociale deschise, în care să poţi interacţiona cu oameni care se află în alte reţele. La fel cum poţi trimite un e-mail de la un provider la altul sau să suni la numărul de telefon al altui operator.

Folha: Mai folosiţi Facebook?

Max Schrems: Da. Cred că părăsirea serviciilor care ne spionează nu este soluţia. În realitate, abia dacă reuşeşti să foloseşti Internet-ul fără să oferi date către Google, Apple, Microsoft, Amazon sau Facebook. Trebuie să facem în aşa fel, încât companiile să ne respecte viaţa privată şi să nu ne autocenzureze.

Folha: Sunteţi mulţumiţi de rezultatele campaniei dumneavoastră? Care este obiectivul dumneavoastră final?

Max Schrems: Am reuşit deja ca Facebook să dezactiveze sistemul de recunoaştere facială în afara Americii de Nord. Şi ei au trebuit să şteargă date vechi, să formuleze o nouă politică legată de viaţa privată şi să monteze o echipă formată din 15 persoane numai pentru a se ocupa de plângerile noastre.

Interviu realizat de Bernardo Mello Franco, corespondent la Londra
Traducerea: Iulia Baran

Share