Începând chiar de acum, negociatorii UE și SUA încep discuțiile privind crearea unei zone de liber comerț, cel mai mare acord de acest tip în istoria economică a lumii. Iar aceasta înseamnă că numeroasele amenințări pe care în ultimele zile liderii statelor comunitătii le-au formulat la adresa americanilor s-au dovedit a fi vorbe în vânt.
"Revolta Europei la adresa Washingtonului seamănă puțin a comedie", a comentat, duminică, "New York Times".Acum o săptămână, "Der Spiegel", făcând trimitere la informațiile dezvăluite de Edward Snowden, a relatat că Agenția Națională de Securitate din SUA (NSA) monitorizează lunar, numai în Germania, 500 de milioane de corespondențe telefonice și e-mail-uri și sunt ascultate permanent cel puțin 40 de ambasade principale ale UE din lume, între care cele din Washington și de pe lângă ONU, din New York.
"Prietenii nu se ascultă între ei. Perioada războiului rece s-a încheiat", s-a revoltat Angela Merkel. Iar președintele Franței, François Hollande, a avertizat că "atâta timp cât americanii nu ne oferă garanții că ascultările au fost oprite, nu vedem necesitatea începerii negocierilor privind deschiderea zonei de liber comerț".La concertul amenințărilor s-a alăturat și Parlamentul European. "Sunt revoltat și speriat", a recunoscut președintele Parlamentului European, Martin Schulz.
"Americanii au depășit orice limită. Orwell nu-i nimic pe lângă ei" - a spus și președintele comisiei pentru afaceri externe a europarlamentului, Einar Brok.Starea de spirit belicoasă s-a calmat foarte repede. Miercuri, Hollande a mai cerut doar ca negocierile cu americanii să fie amânate cu două săptămâni, iar vineri a fost de acord ca ele să înceapă în 8 iulie, dar cu condiția ca în aceeași zi NSA "să explice atitudinea sa". În timpul weekend-ului, a renunțat și la această condiție.
Nu a rezultat nimic de asemenea nici din poziția comună elaborată de cele 28 de țări îjn problema ascultărilor. De acest insucces sunt răspunzători în primul rând britanicii. Londra este de părere că problemele spionajului țin exclusiv de competrența guvernelor naționale, nu de Bruxelles. Diplomații Uniunii arată însă că atitudinea principială a lui David Cameron rezultă și din teama că opinia publică va cunoaște colaborarea foarte apropiată dintre NSA și serviciile speciale britanice.Și amenințările lui Schultz s-au dovedit a fi vorbe goale. Miercuri, europarlamentul nu a reușit să forțeze hotărârea care chema guvernele UE să amâne negocierile cu americanii. Împotrivă a fost cel mai mare grup parlamentar de la Strasbourg, reprezentat de conservatorii din Partidul Popular European și de liberali.
Europa unită vrea să evite confruntarea deschisă cu SUA, în primul rând din considerente economice. Cufundată în recesiune, Comunitatea speră ca grație acordului privind comerțul liber să beneficieze de conjunctura tot mai bună de peste ocean.Uniunea nu vrea de asemenea să-i critice prea mult pe americani pentru spionaj, pentru că nici ea nu-i lipsită de vină. Joi, "Le Monde" a dezvăluit că autoritățile franceze au construit un sistem de control a conexiunilor telefonice și pe e-mail asemănător cu cel american.
Pentru ca Uniunea Europeană să iasă cu fața curată din toată această dispută, vineri, Angela Merkel a discutat la telefon cu Barack Obama. Au stabilit ca, exact în același timp, când vor începe negocierile comerciale americano-europene, experții Uniunii Europene în probleme de spionaj să meargă la Washington pentru a discuta recentele "scandaluri".Disputa poate lăsa însă urme de durată în societățile țărilor UE.
În Germania, după articolul din "Spiegel", procentul germanilor care declară că au încredere în Statele Unite a scăzut de la 65 la 49%. Și abia cu trei săptămâni în urmă, Barack Obama fusese primit triumfal la Berlin. Astăzi, primirea ar arăta altfel.
Articol de Jedrzej Bielecki
Traducerea: Maria Stanciu