Experţii avertizează în privinţa unei perioade glaciare în relaţiile transatlantice

Descoperirea faptului că SUA au spionat în mod extensiv UE şi ţările europene i-a înfuriat pe liderii de la Bruxelles şi Berlin - şi ar putea pune în pericol acordul transatlantic de liber schimb. Voci importante din America îi cer acum lui Obama să facă lumină în această afacere.

Cei mai apreciaţi analişti ai relaţiilor transatlantice au reacţionat cu şoc şi groază la dezvăluirile făcute de Spiegel la sfârşitul săptămânii, cu privire la amploarea spionajului Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA împotriva Germaniei şi a instituţiilor UE.

"Acesta este o problemă foarte gravă pentru relaţiile transatlantice", a declarat Heather Conley, directoarea programului Europa al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington. "Va face colaborarea Washingtonului cu Europa mult mai dificilă pe o întreagă gamă de chestiuni, cum ar fi acordul transatlantic de liber schimb. Adăugaţi aceasta la cadrul pre-electoral din Germania şi problema devine şi mai mare."

O declaraţie făcută luni de cancelarul german Angela Merkel ilustrează şi mai bine volatilitatea situaţiei. "Monitorizarea prietenilor - acest lucru este inacceptabil, nu poate fi tolerat. Nu mai suntem pe vremea războiului rece", a transmis cancelarul prin intermediul unui purtător de cuvânt. Merkel a confirmat că deja şi-a exprimat către Casa Albă nemulţumirea, la sfârşitul săptămânii, şi a cerut explicaţii complete.

Duminică, un purtător de cuvânt al NSA a declarat că se va răspunde îngrijorărilor europenilor pe canalele diplomatice. El a declarat că NSA nu comentează pe marginea detaliilor operaţiunilor de colectare a informaţiilor, însă a adăugat: "ca o chestiune de politică, noi am arătat clar că SUA colectează informaţii externe de genul celor colectate de toate naţiunile".

Declaraţii vagi

Preşedintele american Barack Obama, care în acest moment se află într-o vizită în Africa, a apărat cu consecvenţă programul american de monitorizare a datelor, a cărui amploare nu a devenit cunoscută publicului decât în ultimele săptămâni, graţie informaţiilor dezvăluite de Edward Snowden.

În timpul vizitei sale din Germania din iunie, Obama afirmase că "intervenţia în intimitate a fost strict limitată printr-un proces aprobat de justiţie". El a declarat cu mai multe ocazii că programul de supraveghere este focalizat doar pe anumite puncte şi că există pentru a proteja SUA de terorism.

Însă asemenea declaraţii, atât de vagi, nu vor mai fi acum suficiente, având în vedere că s-a descoperit această practică a spionajului generalizat asupra instituţiilor UE, dar şi asupra aliaţilor din Europa şi a celor din întreaga lume.

"SUA trebuie să ofere rapid explicaţii capitalelor europene şi să le permită să consulte în amănunţime programul NSA", a declarat Conley.

Surse familiare cu ceea ce se discută acum la Casa Albă cu privire la aceste dezvăluiri au declarat că administraţia Obama va încerca să clarifice faptul că operaţiunile de spionaj au fost desfăşurate în coordonare cu servicii secrete din alte ţări. Rămâne oricum îndoielnic faptul că alte state vor fi dispuse să recunoască o asemenea cooperare. Mai degrabă pare sigur că politicienii europeni nu vor avea niciun interes să recunoască aşa ceva.

Există de asemenea suficiente condiţii pentru declanşarea unui conflict transatlantic când vine vorba de Edward Snowden şi de măsura în care europenii îşi bazează protestele cu privire la spionajul americanilor pe informaţiile care îi sunt atribuite.

"Folosirea lui ca bază a acuzaţiilor va crea tensiuni cu Europa în Congres şi Casa Albă, atât timp cât el este privit în SUA ca un criminal", a declarat Janes. "Ar putea să nu conteze ce spun dezvăluirile lui." Însă Janes afirmă pe de altă parte că în Congres se pun presiuni din ce în ce mai mari pe Administraţia Obama pentru a reglementa mai strict programele secrete de supraveghere.

"Acum nu mai avem încredere în el"

Experţii în relaţiile transatlantice văd în acordul de liber schimb o potenţială victimă a dezvăluirilor cu privire la spionajul american publicate la sfârşitul săptămânii de Spiegel şi luni de Guardian. Cunoscut sub denumirea Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), el este considerat de economiştii ambelor părţi ca fiind capabil să dea un impuls considerabil economiilor americană şi europeană. Însă furia Europei cauzată de intruziunea NSA - şi suspiciunea asociată acesteia - ar putea în cele din urmă să pericliteze proiectul.

Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, a pus deja sub semnul întrebării acordul, ba chiar s-au formulat supoziţii că SUA s-ar fi dedat şi la spionaj industrial. Mai mult, acest conflict care se agravează în ritm accelerat dovedeşte că europenii au o atitudine radical diferită de cea a americanilor cu privire la intimitatea digitală şi protecţia datelor. De exemplu, europenii cer de multă vreme reglementări mai stricte pentru companii precum Facebook şi Google.

Politicianul Malte Spitz, membru al Partidului Verde, s-a făcut remarcat la sfârşitul săptămânii printr-un editorial găzduit de New York Times, în care le reaminteşte cititorilor de demonstraţiile care au avut loc în Germania împotriva stocării datelor timp de şase luni, după cum prevedea o directivă UE. "Având în vedere care ne este istoria, noi germanii nu vrem să ne vindem libertatea pentru o securitate potenţial mai bună. Germanii au experimentat pe propria piele ce se întâmplă atunci când guvernul ştie prea multe despre cineva".

Articol de Gregor Peter Schmitz
Traducere: Andrei Suba

Share