SUA ascultă toată Europa, mai puţin Marea Britanie

Scandalul Datagate, declanşat de dezvăluirile făcute de Snowden, care s-a extins de la spionajul intern american la cel făcut de SUA faţă de statele aliate europene, devine tot mai complicat, încât stâneşte furia Comisiei UE, care ameninţă că nu se aşează la masa negocierilor comerciale cu SUA, dacă există suspiciunea că proprii reprezentanţi ar putea fi spionaţi.

Ulterior, Statele Unite au explicat, însă, că vor răspunde prin intermediul "canalelor diplomatice" solicitărilor de clarificare cu privire la zvonurile de spionaj avansate de Uniunea Europeană, afirmă un purtător de cuvânt al NSA, principala agenţie de spionaj informatic din SUA, care subliniază că subiectul va fi discutat şi "la nivel bilateral" cu statele membre din UE, dar nu vor exista comentarii publice.

Între timp, "The Guardian" face noi dezvăluiri despre cazul de spionaj internaţional, bazate de această dată pe documente primite de la Edward Dnowden, martorul Datagate. Spioni în ambasadele ţărilor europene şi aliate, inclusiv Italia, atât la Washington, cât şi la New York, ar fi fost amplasaţi de SUA în cadrul operaţiunii de spionaj de mare amploare.

Însă "The Guardian", care a vorbit iniţiat de o implicare a Italiei în operaţiunile ilegale de spionaj, a făcut un pas înapoi parţial. A fost eliminat de pe internet - dar a ieşit în variantă tipărită - articolul în care un jurnalist spunea că şapte ţări europene, printre care şi Italia, colaborau la strângerea de date personale, ajutând Statele Unite în cadrul programului Prism. Informaţia este suspendată pe pagina principală a cotidianului britanic în aşteptarea "verificărilor", dar articolul poate fi găsit încă de Google.

Potrivit altor ziare engleze, precum "Daily Telegraph", sursa dezvăluirilor este nedemnă de încredere. Surse din cadrul agenţilor 007 italieni vorbesc despre colaborare cu SUA pentru anti-terorism, dar cu siguranţă nu pentru livrarea de date personale. Este fals, deci, susţin sursele, că Italia transmite date personale Statelor Unite, aşa cum a scris, sâmbătă, "The Guardian".

Colaborarea dintre serviciile italiene şi cele ale altor state, dezvăluie aceleaşi surse, există şi a fost îmbunătăţită după 11 septembrie, dar "priveşte apărarea ţării noastre de acţiuni teroriste şi a contingentelor noastre din străinătate, cu siguranţă nu strângerea şi transmiterea de bănci de date personale care, printre altele, este şi interzisă de legea italiană".

Sursa dezvăluirilor făcute de "The Guardian" asupra implicării serviciilor secrete italiene este Wayne Madsen, fost locotenent în Marina americană care, timp de 12 ani, a lucrat la National Security Agency. Criticat în America pentru teoriile sale "conspiraţioniste", în newsletter-ul său personal "Wayne Madsen Report" - accesibil numai cu plată - susţinea în trecut că preşedintele SUA, Obama, este gay.

Nicio dezminţire, în schimb, despre alte documente publicate de cotidianul german "Der Spiegel", potrivit cărora diplomaţii europeni ar fi fost interceptaţi de NSA. Potrivit săptămânalului german, şi Italia se afla printre ţările spionate de agenţia americană NSA.

Reacţia ministrului german de justiţie Sabine Leutheusser-Schnarrenberg a fost vehementă: "Dacă ştirile vor fi confirmate, povestea aminteşte de atitudinea care exista între inamici în timpul Războiului Rece".

Conform statisticilor făcute de săptămânalul de la Hamburg, NSA ar fi controlat în medie în fiecare zi circa 20 milioane de legături telefonice şi 10 milioane date de internet. Sub observaţie specială a fost pus oraşul Frankfurt, sediul BCE, Bundesbank şi al celor mai mari instituţii de credit germane. În zile deosebit de "calde", precum, de exemplu, pe 7 ianuarie 2013, numai interceptările telefonice ar fi fost de circa 60 de milioane. La Ford Meade, cartierul general al NSA, erau păstrate datele referitoare la comunicaţiile telematice şi telefonice, adică când şi care utilizatori au intrat în contact direct.

Potrivit unui document secret NSA vizualizat tot de "Der Spiegel", Germania este considerată un partener "de clasa a treia": asta înseamnă că ţara este considerată un aliat, dar că agenţia îşi rezervă posibilitatea de a continua cu acţiuni de spionaj.

Excluse din activităţile de spionaj ar fi, în schimb, statele partenere de clasa a doua, printre care Canada, Australia, Marea Britanie şi Noua Zeelandă.

"Putem intercepta comunicaţiile majorităţii partenerilor străini de clasa a treia. Şi chiar o facem", se arată într-un document al serviciilor secrete americane aflat în posesia "Der Spiegel".

Între timp, Uniunea Europeană a cerut explicaţii imediate Statelor Unite asupra informaţiilor apărute în presă cu privire la un spionaj sistematic în dauna Europei şi instituţiilor sale din partea agenţiei americane NSA, informează un comunicat transmis de Comisia UE.

"Partenerii nu se spionează unii pe alţii", a adăugat imediat după aceea vicepreşedintele Comisiei Europene şi responsabilul pe justiţie Viviane Reding despre presupusul spionaj SUA. "Nu putem negocia o mare piaţă transatlantică dacă există chiar şi o minimă îndoială că partenerii noştri fac activităţi de spionaj în birourile negociatorilor noştri".

Şi Franţa a cerut explicaţii Statelor Unite asupra informaţiilor apărute în presă cu privire la un spionaj sistematic în dauna Europei, informează ministrul francez de externe, Laurent Fabius.

Traducerea de Oana Avram

Share