Yahoo, Google şi Facebook încearcă să-şi apere reputaţia, în urma dezvăluirilor legate de interceptările NSA

Google, Apple, Facebook şi Microsoft. Acestea sunt companiile care vor ca publicul larg să se folosească cu încredere de serviciile lor online pentru stocarea datelor personale, a fotografiilor, documentelor şi schimburilor de mailuri. Şi totuşi, aceste companii se străduiesc acum să menţină nivelul de încredere pentru care au militat, după ce, potrivit unor dezvăluiri recente, ele ar fi permis guvernului SUA să aibă acces la informaţiile stocate de clienţi pe serverele lor.

Companiile Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, AOL, Skype, YouTube, Apple neagă cu desăvârşire că ar fi oferit, în secret, administraţiei Obama, acces la informaţiile utilizatorilor lor, dar potenţiala lovitură de imagine cu care se pot confrunta acum, le face să bâjbâie în cautarea unui drept la replică adecvat.

Potrivit lui Viktor Mayer-Schonberger, profesor în materie de legislaţie web la Institutul Oxford pentru Internet, consecinţele asupra reputaţiei colective a companiilor din sfera internetului pot fi grave, din moment ce încrederea a fost elementul care a contribuit la prosperitatea afacerilor lor de până acum.

Pentru argumentare s-a referit la compania Amazon - neimplicată în programul de supraveghere electronică Prism - ce a ţinut partea cumpărătorilor atunci când comercianţii ce se folosesc de serviciul de vânzări online al companiei au protestat faţă de recenziile negative primite de la consumatori pe paginile web ale companiei. "E posibil ca cineva să nu mai fi cumpărat o carte ca urmare a comentariilor din dreptul ei, însă posibilitatea oferită de Amazon de a plasa comentarii la produse i-a adus companiei un plus de credibilitate, ceea ce a contat mult mai mult pentru ea pe termen lung", spune Schonberger. "Odată violată această încredere, este dificil să o recâştigi. Chiar dacă s-ar dovedi că este o farsă, încrederea publicului a fost distrusă, de vreme ce toată lumea vorbeşte despre asta."

"Aceste companii depind de credibilitatea insuflată utilizatorilor pentru a le oferi informaţii personale. Mulţi dintre noi nu avem nimic împotrivă ca aceste companii să folosească informaţiile pe care le-am furnizat pentru propriile lor beneficii economice, pentru a amplasa anunţuri în sidebar în funcţie de interesele fiecăruia, însă nu dorim ca aceste informaţii să ajungă în posesia guvernelor sau în mâinile autorităţilor fiscale, de exemplu", afirmă Schonberger.

Greg Nojeim, consilier juridic principal în cadrul Centrului pentru Democraţie şi Tehnologie din New York, susţine că în cazul Google, companie al cărei slogan informal este "Nu fi malefic" şi care a pus piatra de temelie a liberei exprimări în mediul online, "mai multă transparenţă ar fi necesară." Potrivit acestuia "un pas important pe care aceste companii l-ar putea face ar fi să exercite mai multă presiune asupra serviciilor secrete, să dezvăluie mai multe informaţii cu privire la programele de supraveghere electronică pe care le administrează."

În urma declaraţiei făcute pe fondul dezvăluirilor cu privire la programul Prism, directorul executive al Google, Larry Page, a spus că acesta ar putea fi următorul pas pe care compania sa îl va face pentru a-şi apăra reputaţia. "Caracterul ascuns al procedurilor legale curente compromite libertăţile pe care cu toţii le preţuim", a spus acesta.

Susţinătorii drepturilor civile au fost de asemenea puşi în alertă. În Marea Britanie, dezvăluirile cu privire la programul SUA de supraveghere electronică a ridicat întrebări cu privire la posibile încălcari ale legilor britanice de protecţie a datelor personale.

Traducerea: Alexandru Dumitru

Citeşte şi:`Edward Snowden a fost sursa scurgerii de informaţii despre programul american PRISM - anunţă ziarul The Guardian`

Citeşte şi: `Agenţia pentru Securitate Naţională a SUA se foloseşte direct de serverele Google, Facebook sau Apple`

Share