În spatele lui Snowden, o partidă geopolitică anti-americană

Evadarea pe calea aerului a fostului agent CIA a umilit Statele Unite şi le-a forţat să joace în defensivă, în faţa unei "internaţionale" de regimuri autoritare nerăbdătoare să-şi asume rolul de opoziţie faţă de Washington.

Duminică şi luni, urmărind evadarea aeriană spectaculoasă şi plină de răsturnări de situaţie a fostului agent CIA Edward Snowden de jur împrejurul planetei, te-ai fi putut crede în faţa unui amestec de film de spionaj şi comedie. Mai întâi a fost plecarea sa pe ascuns din Hong Kong în Rusia, fără să aibă viză, cu un avion al companiei ruseşti Aeroflot, într-un moment în care americanii păreau convinşi că el va fi extrădat în SUA. Apoi a fost sosirea sa în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo din Moscova, unde a fost vânat, fără vreun succes, de cohorte de ziarişti.

Ulterior s-a întâlnit pe fugă, în centrul oraşului, cu un diplomat ecuadorian, după care a venit şi anunţul ministrului de externe din Ecuador că Snowden a cerut azil politic în ţara lui şi că are intenţia de a pleca acolo. La final a sosit şi informaţia dată de fondatorul Wikileaks, conform căruia organizaţia sa a fost cea care s-a ocupat de detaliile juridice şi politice ale voiajului lui Snowden. Julian Assange a afirmat în primul rând că a contribuit la stabilirea unui contact între fostul agent american şi autorităţile ecuadoriene şi că i-a furnizat documente de călătorie speciale pentru refugiaţii politici. (Assange este el însuşi refugiat în ambasada ecuadoriană de la Londra, pentru a scăpa de o cerere de extrădare în Suedia.)

Însă, în spatele încercărilor prin care trece Snowden, a început în culise o partidă de şah geopolitic la nivel planetar, între America şi o "internaţională" de regimuri autoritare nerăbdătoare să formeze o tabără a opoziţiei faţă de Washington.

Umiliţi de decizia autorităţilor de la Hong Kong de a-i permite lui Snowden să plece, americanii arată cu degetul China şi Rusia, convinşi că fostul angajat de la Booz Allen şi Hamilton, care avea un contract de colaborare cu NSA, nu ar fi reuşit niciodată să scape de furcile caudine ale extrădării fără ajutorul acestora.

Senatorul american Charles Schumer, intervievat de CNN, a afirmat că preşedintele rus a dat probabil undă verde tranzitării Rusiei de către Snowden, fapt ce va avea "consecinţe grave" pentru relaţiile bilaterale. "Putin a părut întotdeauna dornic să bage beţe în roatele Statelor Unite - indiferent că e vorba de Siria, de Iran sau, acum, de Snowden", a apreciat el. Rusia "este pe cale de a se transforma într-un adăpost virtual, intelectual şi fizic, pentru toţi aceia care au probleme cu Occidentul", a confirmat şi analistul rus Dimitri Trenin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a negat totuşi că preşedintele rus ar fi fost pus la curent cu escala la Moscova a tânărului informatician.

Preşedintele comitetului de informaţii, Diana Feinstein, este de părere că şi China "în mod clar a jucat un rol". "Este clar că a fost ajutat de cineva pentru a-şi orchestra fuga din Hong Kong. Afacerea Snowden s-a transformat dintr-un caz de scurgere de informaţii într-o chestiune de înaltă diplomaţie între marile puteri ale lumii", a concluzionat analistul Bruce Riedel, fost angajat CIA, în prezent la Institutul Brookings. "Puştiul a devenit un pion în jocul global al puterii", a apreciat şi Jane Harman, preşedintele Centrului Woodrow Wilson. "Este utilizat pentru a ne pune într-o postură jenantă şi pentru a ne fi trimise mesaje".

Unii analişti merg chiar până acolo încât se întreabă dacă nu cumva tânărul informatician de 29 de ani nu a fost manipulat încă de la bun început de către Moscova sau Beijing. Dezvăluirile sale au apărut chiar înainte de conferinţa bilaterală informală care a avut loc în California între Obama şi Xi Jinping, slăbind efectul obiecţiilor transmise de preşedintele american omologului său chinez pe tema spionajului cibernetic.

După palmele pe care le-a primit de la Hong Kong, Beijing şi Moscova, Washingtonul nu poate acum decât să joace în defensivă, încercând să intervină pe lângă ţările Americii Latine în care ar putea ateriza Snowden, cum este Ecuadorul, dar şi Venezuela sau Cuba.

Departamentul de stat a lansat un avertisment către "guvernele din emisfera occidentală" cum că Edward Snowden este căutat pentru o crimă gravă şi că nu trebuie să i se permită să călătorească mai departe pe liniile de transport internaţionale.

Se va servi oare Ecuadorul de Snowden ca de o monedă de schimb?

Articol de Laure Mandeville
Traducere: Andrei Suba

Share