Pe lângă inevitabila temă a summitului european de criză, presa internațională din 26 octombrie 2011 inserează mai multe articole despre discursul ținut de Regele Mihai în fața Parlamentului României.

WASHINGTON POST

"Regele a folosit ocazia celei de-a 90-a aniversări pentru a lansa un atac la adresa celor care au condus țara în ultimii 20 de ani", scrie Washington Post și remarcă absența mai multor oficialități guvernamentale, inclusiv a președintelui Băsescu.

LA VANGUARDIA

"Căderea regimului comunist, în 1989, nu a servit la normalizarea relației ultimului rege cu țara sa, deoarece popularitatea sa îngrijora fosta putere comunistă de la București", punctează cotidianul spaniol La Vanguardia. Și adaugă: "Acest act reprezintă un omagiu adus unuia dintre ultimii lideri în viață din perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial".

LE MONDE

"În pofida celor 90 de ani, el reușește încă să facă să tremure clasa politică românească", constată Le Monde.

THE TIMES

"Fostul rege a folosit discursul pentru a pleda cauza monarhiei abolite în 1947", opinează The Times.

ELEFTHEROTYPIA (Grecia)

În Grecia, cotidianul Eleftherotypia apreciază că "Fostul monarh al României a pozat în simbol național".

IZVESTIA (Rusia): Regele României se întoarce în politica mare

Evenimentul nu scapă nici presei din Rusia. "Regele României se întoarce în marea politică", titrează Izvestia, cu mențiunea că "Mihai I are șanse să devină drapelul opoziției unite contra președintelui".

Discursul din 25 octombrie al lui Mihai I, fostul rege al României, în fața parlamentarilor, poate să devină începutul unei etape principial noi în politica țării. Motivul oficial pentru invitarea în Parlament a fost aniversarea monarhului detronat (la 25 octombrie, Mihai, care a abdicat în anul 1947, împlinește 90 de ani), și în România se vorbește deja despre "discursul tronului". "Nu putem construi viitorul fără să ținem seama de trecutul nostru, a spus Mihai. Coroana Regală nu este un simbol de muzeu, care ține de trecut, este simbolul independenței, suveranității și unității noastre".

Traian Băsescu, liderul PD-L și președintele României, nu-și ascunde antipatia față de fostul rege. Băsescu îl acuză pe Mihai de "trădare" în timpul așa-numitei lovituri regale de stat din anul 1944. Atunci, fiind încă foarte tânăr, Mihai a scos România din războiul de partea Germaniei, l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu, liderul fasciștilor români, și a deschis frontul pentru armatele sovietice. Ultima decizie nu poate să i-o ierte actualul președinte fostului monarh.

Nu este exclus ca ostilitatea lui Băsescu față de Mihai să aibă un temei mult mai presant. Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în România în 2012. Astăzi, partidul președintelui deține 115 locuri în Parlament, social-democrații cu conservatorii care li s-au alăturat - 110, iar "a treia forță" - Partidul Național Liberal deține 65 de mandate.

KORRESPONDENT (Ucraina): Fostul Rege Mihai I a ținut un discurs în Parlamentul României

Publicația ucraineană Korrespondent remarcă prezența "luminoasă, ascunzând bine anii pe care îi poartă pe umeri", a fostului conducător al României, și "aplauzele cu care a fost primit de deputații din diverse partide".

Pentru prima dată după abdicarea forțată de la tron în 1947, fostul rege al României Mihai I a ținut un discurs în Parlamentul de la București. "Nu putem privi în viitor fără a respecta trecutul". Cu aceste cuvinte s-a adresat Regele Mihai la aniversarea celor 90 de ani ai săi, în sala de ședințe din Palatul Parlamentului plină până la refuz. "Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci este o reprezentare unică a independenței, unității și suveranității noastre", a spus Mihai I. Luminat la față, ascunzând foarte bine anii pe care îi poartă pe umeri, într-un costum în dungi, fostul conducător al României s-a așezat într-un fotoliu special, care imita un tron.

Apariția și discursul fostului rege în Parlament a fost întâmpinat cu aplauze minute în șir de către deputații de la diferite partide. Cu toate acestea, președintele României, Traian Băsescu, care l-a criticat anterior pe fostul monarh pentru că a abdicat de la tron, numindu-l "sluga rușilor", nu a fost prezent în parlament la discursul fostului rege.

Discursul regelui Mihai I face parte dintr-o serie de ceremonii dedicate aniversării celor 90 de ani ai săi.

Reamintim că domnia regelui Mihai I a început în 1927, pe când majestatea era doar un copil. În 1930 domnește sub regență regală, după care se află la conducere încă șapte ani, din 1940 până în anul 1947, când este obligat să abdice de la tron sub amenințarea uciderii, întrucât Majestatea Sa s-a opus împotriva instaurării comuniștilor la conducerea României. "Dacă nu semnați acest document o să fim nevoiți să omorâm mii de oameni, tineri care deja se află în detenție. Cum puteam să procedez într-o astfel de situație?" a declarat într-un interviu pentru BBC, regele Mihai I.

După abdicare, regelui i s-a interzis revenirea în țară. Familia Regală s-a mutat în Elveția, la Geneva, iar regele a fost nevoit să-și caute un loc de muncă. La scurt timp, regele a semnat un contract cu o companie aeriană din SUA. Regele Mihai I și-a întâlnit actuala soție, pe Anna de Bourbon-Parma la nunta reginei Elisabeta II a Angliei, în 1947, la Londra. După 50 de ani de exil, în 1997 lui Mihai I i s-a redat cetățenia română și i s-a permis să se întoarcă definitiv în România.

NÉPSZAVA (Ungaria): "Demagogia nu are ce căuta în România"

Demagogia, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile României, a spus marți, în Parlamentul de la București, fostul rege al României, care a rostit un discurs cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani. În discursul său de zece minute, rostit în fața a numeroase personalități publice, printre care foști președinți și premieri ai României, fostul suveran i-a îndemnat pe români să aibă încredere în democrație, în instituțiile democratice și regulile lor. Regele Mihai a subliniat că, după 20 de la schimbarea de regim, a sosit momentul ca românii să se rupă de trecut. Fostul suveran a afirmat că demagogia, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile României, deoarece ele aduc aminte de anii de dinainte de 1989. Regela Mihai a adăugat că el și soția sa, Regina Ana, vor sluji țara și în continuare.

Discursul fostului suveran a fost precedat de o amplă dispută politică, deoarece inițiativa invitării Regelui Mihai a aparținut PNL, propunere fiind sprijinită de PSD și PC. Conducerea Partidului Democrat-Liberal, principala forță politică a actualei coaliții de guvernare, nu a fost de acord cu această propunere și a votat împotriva învitării fostului suveran. Este adevărat, au existat și parlamentari ai PD-L care și-au exprimat nemulțumirea față de această poziție a partidului lor. În spatele conflictului se află faptul că relațiile între președintele Traian Băsescu și Casa Regală s-au deterioart de mai multă vreme.

Nu demult, președintele Traian Băsescu a acuzat fostul suveran că, prin demisia sa din 1947, impusă de comuniști, a trădat România. În opinia lui Traian Băsescu, fostul suveran este responsabil de Holocaustul din România, fapt infirmat de istoricii români, deoarece în timpul celui de al doilea război modial România s-a aflat sub dictatură militiară și a fost condusă de mareșalul Ion Antonescu, iar regele avea doar o putere formală.

Astfel, la discursul fostului rege nu au participat nici președintele Băsescu, nici premierul Emil Boc. În schimb, au fost prezenți fostul președinte Ion Iliescu, care imediat după schimbarea de regim s-a opus reîntoarcerii în România a fostului suveran. Însă, la începutul anilor 2000, Ion Iliescu și Regele Mihai s-au împăcat, după ce fostul președinte a recunoscut că a greșit. De atunci, familia regală și-a recăpătat o parte a averii, printre care și Castelul Peleș din Sinaia.

Analiștii politici consideră că discursul fostului suveran are o importanță istorică. Politicienii opoziției au subliniat că România va rămâne o republică, iar sondajele de opinie arată că majoritatea populației este de acord cu actuala formă de organizare statală.

GAZETA WYBORCZA (Polonia): Fostul rege s-a adresat românilor

"Este timpul ca României să-i fie redată demnitatea" - a spus la București ultimul rege al acestei țări, Mihai I. Și i-a chemat pe politicieni ca, spre binele țării, să renunțe la "demagogie, egoism și dorința de a se menține la putere cu orice preț".

Cuvântarea fostului monarh, care a împlinit luni 90 ani, a fost primită cu ovații de către deputați. Și nu ne miră - regele a atins o notă sensibilă. Deși România după înlăturarea sângeroasă a lui Nicolaie Ceaușescu a intrat în NATO și UE, în Uniune se află mai curând la margine și are în spate numeroase crize politice, care au compromis încrederea în putere. În plus, se confruntă cu consecințele ultimei crize economice.

"Nu poate exista viitor fără respect pentru trecut. Coroana regală nu este simbolul trecutului, ea reprezintă independența noastră, suveranitatea și unitatea" - a spus fostul monarh. El a îndemnat la unitate, dar însăși prezența sa în parlament a divizat lumea politică românească.

Monarhul a fost invitat să vorbească în forul parlamentului de Partidul Liberal din opoziție, iar împotriva acestui lucru a fost Partidul Democrat-Liberal de la putere, care se teme de concurența popularului rege. Contra prezenței sale în parlament a reacționat glacial președintele român Traian Băsescu, care ostentativ nu a participat la cuvântare.

Regele Mihai este cel mai vechi din foștii monarhi europeni și unul din ultimii șefi de state din Europa care au exercitat această funcție și în timpul celui de al II-lea război mondial. Pe tron s-a aflat din anul 1927 până în 1930, apoi din 1940 până în anul 1947.

În anul 1944 s-a aflat în fruntea insurecției împotriva guvernului lui Ion Antonescu, care a colaborat cu Germania, și a atras România în tabăra aliaților. A fost obligat să abdice în anul 1947 de către puterea sovietică. Ulterior s-a aflat într-o lungă emigrație în Elveția, Marea Britanie și SUA. În România s-a întors în anul 1992, dar puterea s-a speriat de mulțimea locuitorilor Bucureștiului, care dorea să-l întâmpine pe rege. Abia după cinci ani, când, după fostul comunist Ion Iliescu, președinte a devenit reformatorul Emil Constantinescu, regele a reușit să obțină cetățenia română.

RADIKAL (Turcia): După 65 de ani, fostul suveran al României a vorbit în fața Parlamentului

Fostul suveran al României, Regele Mihai I, a vorbit, pentru prima oară după 65 de ani, în Parlamentul României, îndemnând la "încredere în democrație".

Regele Mihai I, care a condus România între 1927 și 1930, iar mai apoi între 1940 și 1947, a ținut un discurs în fața parlamentarilor, în care a spus: "Trebuie să aveți încredere în democrație, în rolul instituțiilor și în regulile lor. Dacă nu ne respectăm trecutul, nu putem avea un viitor." Sute de parlamentari au aplaudat în picioare discursul Regelui, iar unii dintre ei au strigat "Trăiască Regele!".

Fostul suveran, care a aniversat marți 90 de ani, a arătat că "lumea de mâine nu poate exista fără valori morale, credință și memorie colectivă. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața".

La sesiunea solemnă din Parlament au participat și foștii președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Au mai fost invitați să participe și șeful statului Traian Băsescu, cât și mulți alți demnitari, dar aceștia au refuzat invitația.

Traian Băsescu l-a calificat drept trădător pe Regele Mihai, pentru că a abandonat tronul în 1947 și a ales calea exilului în Elveția. Băsescu a afirmat că Regele ar fi trebuit ca, în loc să-și părăsească țara, să fi preferat să fie condamnat la moarte de către comuniștii sprijiniți de sovietici. Din cauza faptului că a abdicat de la tron, Regelui i-a fost retrasă cetățenia română, pe care, însă, și-a recăpătat-o în anul 1997.

Acest discurs al Regelui a scos în evidență toate controversele legate de trecutul țării. Conform sondajelor, poporul român, în marea sa majoritate, nu dorește revenirea monarhiei la conducerea României. În ciuda acestui fapt, liderii politici postcomuniști fac eforturi să limiteze influența Regelui Mihai asupra poporului, de teamă să nu piardă puterea.

JURNAL DE CHIȘINĂU: Nevoia de repere etice - 30.10.2011

Discursul Regelui Mihai face valuri. Și nu numai în România. Dar nu atât pentru înțelepciunea lui, de altfel, indiscutabilă, cât datoriră faptului că românii au ajuns, în sfârșit, în situația să-l asculte, să-l audă, să-l înțeleagă și să-i dea dreptate.

Nevoia de repere etice

Până și jurnalistul și parlamentarul Sergiu Andon, autorul celui mai virulent și mitocănesc articol antimonarhist "Fir-ai al naibii, Majestate!", publicat acum două decenii, admite că a exagerat și se arată azi "dezamăgit de posibilitățile sistemului republican de a asigura o construcție morală a societății". Criticul vehement de altădată al Regelui Mihai consideră, în antiteză, că la ora actuală Casa Regală ar fi "o insulă a decenței, pe care o apreciez foarte mult și pe care o urmăresc cu atenție".

E un semn bun. Încet-încet, soluția monarhică, odinioară hulită sau din ignoranță, sau din prejudecată, câștigă teren în România, fiind văzută ca o cale de redresare morală a societății. Subtilitatea și poziția lucidă a Regelui asupra viitorului țării le-a amintit românilor că libertatea, democrația, separația puterilor în stat și justiția independentă nu sunt suficiente pentru mântuirea unui neam. Pentru a izbândi, națiunea mai are nevoie de tradiție și repere etice. Dar și de o instituție care le-ar întruchipa.
Materialul complet, publicat de JURNAL DE CHIȘINĂU îl puteți urmări în cadrul buletinului "România văzută din străinătate"