Şeful SRI a recunoscut că este monitorizat proiectul minei aurifere

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a declarat că agenţia sa a spionat proiectul referitor la mina auriferă canadiană din Transilvania ani la rând, monitorizând protestele care - conform afirmaţiilor sale - au fost manipulate de oameni care nu sunt adevăraţi protestatari, relatează AP.

Maior a declarat, luni, în faţa comisiei parlamentare care analizează proiectul din satul transilvănean Roşia Montană că în perioada 1999-2013 serviciul pe care-l conduce a trimis 500 de note informative către autorităţi privind planurile de realizare a unei mine aurifere, proiect care a generat proteste de stradă de mare amploare, în ultimele săptămâni.

Şeful SRI a spus că s-a acordat atenţie acţiunilor care au dorit să influenţeze luarea unei decizii în cazul Roşia Montană, adaugă Mediafax.

SRI a urmărit acţiunile interesate, menite să aibă influenţă asupra actului decizional, precum şi încercările structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau de a influenţa mişcările de protest, care altfel sunt legitime, a declarat Maior, citat de agenţia românească.

Conform afirmaţiilor sale, acţiunile Serviciului au fost legale, având în vedere că mina este un "subiect de securitate naţională".

Declaraţiile şefului informaţiilor române sunt surprinzătoare, pentru că amintesc de poliţia politică secretă din perioada comunistă - Securitate - care cândva a avut 760.000 de informatori din toate păturile sociale, menţionează AP.

Săptămâna trecută, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, a declarat, la sfârşitul audierilor din comisia specială, că în cazul Roşia Montană sunt implicate guverne străine, presă străină şi cetăţeni străini, care fac lobby de susţinere sau împotriva proiectului, scrie ziarul "Bursa".

Ziarul "Gândul" citează declaraţiile pe acest subiect ale preşedintelui Comisiei de control parlamentar SIE, Mihăiţă Calimente. El a declarat că ONG-uri din România, finanţate de omul de afaceri George Soros, au un rol determinant, de catalizator, al protestelor din Piaţa Universităţii împotriva proiectului. Controversatul proiect canadian pentru extracţia a circa 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, în apropiere de satul transilvănean Roşia Montană, prin folosirea unor mari cantităţi de cianură, a provocat proteste zilnice în Bucureşti.

Compania canadiană Gabriel Resources se luptă de 14 ani pentru zăcământul de la Roşia Montană. Aceasta promite 900 de noi locuri de muncă, în timpul perioadei de exploatare, ce va dura 16 ani, precum şi mari avantaje economice pentru regiune. Proiectul ar duce însă la distrugerea a patru munţi în apropiere de Roşia Montană şi ar aduce prejudicii unor galerii miniere unice ce datează încă din vremea romană. În afară de asta, compania canadiană intenţionează să folosească în medie câte 12.000 de tone de cianură pe an. Ecologiştii şi ONG-urile cred însă că folosirea cianurii va distruge nu doar natura, ci şi bogata moştenire culturală a zonei.

Traducerea: Mirela Petrescu

Share