MOLDOVA AZI

Trei partide extraparlamentare au decis să fuzioneze

Trei partide extraparlamentare au decis să-şi unifice forţele. Este vorba despre Partidul Moldova Unită, Partidul Popular Republican şi mişcarea social-politică Forţa Nouă, liderii cărora au anunţat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă că au decis să fuzioneze.

Liderul Partidului Moldova Unită (PMU), ex-deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan, a declarat că decizia celor trei partide de a fuziona se datorează ideilor şi experienţelor comune, dar şi cunoaşterii necesităţilor cetăţenilor Republicii Moldova.

Liderul Partidului Popular Republican, Nicolae Andronic, liderul Mişcării Forţa Nouă, Valeriu Pleşca şi preşedintele PMU au menţionat că fuzionarea se produce în contextul alegerilor locale, considerând drept importantă unirea forţelor pentru a obţine un rezultat mai bun în acest sens.

Nici unul din cei trei lideri nu a exclus faptul că ar putea candida pentru fotoliul de primar al capitalei.

Acestea nu sunt primele fuzionări ale forţelor politice din ţară. Anterior câţiva lideri ai organizaţiilor teritoriale ale PMU au declarat despre decizia de a adera la Partidul Democrat. Totodată, vicepreşedintele PMU, Ana Tcaci a decis să adere la un alt partid puţin cunoscut şi să formeze o nouă forţă politică. Un alt partid extraparlamentar care a decis să fuzioneze este Alianţa Moldova Noastră. Partidul condus de Serafim Urechean s-a unit cu PLDM, condus de Vlad Filat.

TIMPUL

Atenţie, vin românii!

Publicaţia "Nezavisimaia Gazeta" de la Moscova anunţă cu îngrijorare maximă că vor fi privatizate, în beneficiul românilor, mai multe întreprinderi din Republica Moldova. Aşa-zisa ştire din presa rusă apasă pe butoane sensibile, fiecare dintre ele cu ţinte cât se poate de clare. Fiecare idee din acest articol constituie un semnal de alarmă şi este destinată să stârnească îngrijorare...

Înainte de toate, se afirmă că vor fi privatizate întreprinderi strategice şi că va fi acordată o preferinţă clară investitorilor români. Iniţial, am zâmbit: care investitori români? Cine din România ar putea face, în acest moment când criza financiară mai durează, o investiţie majoră în Republica Moldova? Dincolo de acest fapt trist, presupunând că s-ar găsi totuşi cineva cu potenţă financiară, mă întreb: ar avea oare ipoteticul om de afaceri român curajul să îşi asume o investiţie peste Prut?.. Şi-apoi, nu în cele din urmă, de ce nu s-a arătat "Nezavisimaia Gazeta" îngrijorată de achiziţiile ruseşti din Republica Moldova?

Răspunsul este de la sine înţeles: investiţiile de la Moscova sunt bune, cele de la Bucureşti sunt, probabil, fasciste. Punctul al doilea al articolului este constituit de proiectata şedinţă comună a echipelor guvernamentale de la Bucureşti şi Chişinău. Reprezentantul moldovenilor din Transnistria, Valeri Tulgara, este înspăimântat de perspectiva unei asemenea şedinţe: pentru el aceasta e un semnal cât se poate de clar că se pregăteşte unirea Republicii Moldova cu România. Ar fi trebuit să ştie că România şi Ungaria organizează de ani buni de zile şedinţe de guvern comune, dar nimeni nu se teme că s-ar putea ajunge la o unire. Şedinţele de guvern comune reprezintă o practică curentă în lumea occidentală - se pot detensiona situaţii mai încâlcite, se pot stabili proiecte comune. În niciun caz, nu se discută despre unire... Evident, ziariştii de la "Nezavisimaia Gazeta" cunosc foarte bine aceste lucruri, dar le place prea mult melodia anexionismului românesc pentru a o putea abandona.

În materialul din "Nezavisimaia Gazeta" se strecoară şi opinia unui expert de la Chişinău, Igor Boţan, care a încercat - dar în zadar, se pare - să calmeze spiritele inflamate de "pericolul românesc iminent". Pentru aceasta, analistul a fost penalizat scurt: a primit doar două rânduri în articol, pe care aproape că le poţi trece cu vederea, sărind la bomba-bombelor - expertul rus Mihail Deleaghin avertizează că investitorii români care vor veni la Chişinău au de gând să cumpere respectivele întreprinderi pentru a le... închide, în ideea distrugerii concurenţei. Ţinta românilor? Industria vinicolă din Republica Moldova, care se află pe primul loc între priorităţile românilor la capitolul "ce mai distrugem săptămâna aceasta". După ce aruncă bomba distrugerii industriei vinicole din Republica Moldova, expertul rus revine şi el la şedinţa guvernamentală comună. Deleaghin nu are niciun dubiu: această şedinţă înseamnă intrarea Chişinăului sub controlul Bucureştiului, iar deciziile privind Republica Moldova se vor lua din acel moment în România. Scenariul descris de "Nezavisimaia Gazeta" este complet: dezastru economic plănuit în România, urmat de anexare prin şedinţa guvernamentală comună. Republica Moldova este destinată dispariţiei, ne avertizează "Nezavisimaia Gazeta", fără să menţioneze, desigur, capitalul şi trupele ruse din Transnistria. Acelea se găsesc pe bună dreptate acolo, pentru că - nu-i aşa? - Rusia se învecinează cu cine vrea...

Un articol de George Damian

JURNALUL DE CHIŞINĂU

Vom putea fi "români" în actul de naştere

Cetăţenii moldoveni vor putea în curând să-şi treacă în actul de naştere apartenenţa etnică. Acest lucru se va face în baza unei declaraţii pe proprie răspundere, a decis astăzi Guvernul.

Iniţiativa vine după mai multe cazuri pierdute de Republica Moldova la CEDO din cauza refuzului autorităţilor de a înscrie în actele de identitatea etnia de "român".

Potrivit proiectului de lege votat de miniştri, menţiunea privind naţionalitatea va fi exclusă din toate actele de stare civilă, iar în actul de naştere va fi înlocuită cu apartenenţa etnică care va fi înscisă la cererea persoanei vizate, care a împlinit 16 ani sau a părinţilor.

Pentru a intra în vigoare, modificarea trebuie votată de Parlament.

RADIO BUCUREŞTI

"Eurointerviu": Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova

Realizator: Dan Preda
dan-preda.blogspot.com


R: O constantă a politicii externe româneşti a fost şi rămâne intensificarea eforturilor pentru admiterea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar coaliţia aflată la putere aici are planuri ambiţioase, pe care speră să le concretizeze în scurtă vreme. Mă aflu la Chişinău, iar invitatul meu de astăzi este domnul Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova, vicepreşedinte al Partidului Democrat. Cineva spunea recent că Republica Moldova este pe cale să se transforme dintr-o ţară eşuată într-o poveste de succes. Cât adevăr şi câtă poveste este aici?

Igor Corman: Este o întrebare foarte bună, aşa cum aţi formulat-o, fiindcă se vorbeşte într-adevăr şi la Bruxelles şi în alte capitale europene despre o eventuală poveste de succes, dar este o deosebire între a avea şansa de a deveni o poveste de succes şi într-adevăr a deveni o poveste de succes. Or, pentru asta Moldova sigur că are nevoie în primul rând de stabilitate politică pentru patru ani, timp în care am putea să implementăm agenda noastră europeană, una într-adevăr foarte ambiţioasă. Eu ştiu că Uniunea Europeană are şi ea nevoie de o astfel de poveste de succes. Dacă aruncaţi o privire ce se întâmplă în Balcanii de Vest, în alte ţări din regiune sigur că un astfel de caz reuşit în Republica Moldova ar fi şi un exemplu demn de urmat poate pentru alte ţări. Dar depinde foarte mult, încă o dată repet, de evoluţiile de aici, din Moldova. Ori dacă vom merge pe calea cea bună atunci sunt sigur că vom profita şi de un sprijin substanţial din partea partenerilor noştri europeni.

R: S-a vorbit că există mari aşteptări la nivelul populaţiei din partea guvernului pro-european de aici, de la Chişinău. Republica Moldova rămâne totuşi, aşa cum ştim, ţara cea mai săracă din Europa. Dar dumneavoastră vorbeaţi de un proiect ambiţios pentru următorii doi ani. În ce va consta el? Care sunt marile priorităţi ale acestei perioade?

Igor Corman: Dacă vorbim deci de agenda europeană, atunci într-adevăr este una ambiţioasă. Noi continuăm negocierile asupra Acordului de asociere cu Uniunea Europeană şi, iată, la Consiliul de cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană, care va avea loc la 5, mai aşteptăm şi o invitaţie ca să începem negocierile asupra unui acord de comerţ liber care trebuie să devină o parte componentă a acestui acord de asociere. În paralel deja...

R: Un element foarte important pentru Republica Moldova.

Igor Corman: Foarte important, fiindcă pe lângă asocierea politică sigur vorbim şi de integrarea economică în spaţiul european. Dar un alt element foarte important, un aspect foarte sensibil pentru mulţi cetăţeni moldoveni este liberalizarea regimului de vize./ilapadat Şi iată, în ianuarie, noi am primit acest plan de acţiuni, avem şi un program naţional, săptămâna viitoare vom adopta şi o hotărâre în Parlament, deci în aceşti doi ani urmează să implementăm acest plan de acţiuni şi aici într-adevăr avem foarte mult de muncit. Încă aşteptările cetăţenilor sunt mari şi trebuie să promovăm şi reformele necesare. Este vorba şi de un şir de reformări, dacă doriţi, ale diferitelor ministere - Ministerul de Interne, a Serviciului de Grăniceri, este vorba şi despre managementul hotarelor, este vorba şi de securizarea documentelor, lupta cu corupţia, combaterea traficului de fiinţe umane şi multe alte lucruri importante, dar mai întâi trebuie să creăm şi cadrul legislativ necesar în Parlament. Aici, noi parlamentarii avem o agendă foarte densă, deci avem foarte mult de muncit, şi în paralel trebuie să nu uităm că este nevoie şi de o decizie politică în capitalele europene, la Bruxelles, şi în paralel trebuie să desfăşurăm şi o ofensivă diplomatică, dacă doriţi, să schimbăm şi imaginea Moldovei, deoarece chiar dacă reuşim în termenul stabilit să realizăm acest plan ambiţios, dar va fi până la urmă nevoie şi de o decizie politică a UE.

R: Impresionantă listă de preocupări, aş spune, însă constat că proiectul integrării europene rămâne fără doar şi poate numitorul comun al alianţei care se află acum la guvernare la Chişinău. Constat că persistă însă unele dezacorduri între cele trei partide. Cât de riscante sunt - să spunem - aceste neînţelegeri pentru stabilitatea coaliţiei şi care ar fi, să zicem, problemele care încă tulbură apele în coaliţie?

Igor Corman: Vedeţi, într-adevăr, esenţa acestei alianţe de guvernare care se numeşte pentru Integrare Eropeană este anume integrarea europeană. Această alianţă a fost constituită după alegerile din 2009, dar din cauza acestor prevederi în Constituţie pe care le avem privind alegerea şefului statului cu 61 de voturi şi cum ar fi situaţia deci şi după alegerile din iulie 2009, dar şi după alegerile anticipate din noiembrie 2010, alianţa nu dispune de numărul necesar de voturi ca să aleagă preşedintele şi, în aceste condiţii de instabilitate politică, sigur că este mai greu /.../ o alianţă de guvernare consolidată. Mai avem şi alegerile locale, care, iată, bat la uşă - în luna iunie vor avea loc. Iarăşi partidele politice - este un factor obiectiv - încearcă să se profileze...

R: Alianţa pregăteşte un proiect împreună, există aşteptări comune sau vă veţi încerca norocul separat?

Igor Corman: Nu, toate partidele politice vor merge separat la alegerile locale, este deja clar. Şi în aceste circumstanţe, ştiţi, uneori, din exterior se creează impresia că această alianţă s-ar putea să nu fie de durată, dar eu, personal, sunt optimist. Eu cred că sunt nişte chestiuni de moment, obiective. Cred că, până la urmă, această alianţă are toate şansele ca să soluţioneze problemele existente, inclusiv şi alegerea preşedintelui şi /.../

R: Revenind la această chestiune, când şi cum s-ar putea soluţiona această problemă spinoasă, a alegerii preşedintelui Republicii?

Igor Corman: Aici există mai multe scenarii posibile, scenarii politice am în vedere. Este important ca în cadrul Alianţei, prin consens, până la urmă, să rămână un singur scenariu politic, dar doi la mână, este foarte important ca acest scenariu politic să fie în cadrul legal, deci să fie respectată legalitatea. Şi îmi vine greu acum să spun dacă în viitorul cel mai apropiat vom ajunge la un astfel de scenariu, fiindcă spre deosebire de situaţia din 2009, când aveam presiunea timpului, deci cu cele două luni în cadrul cărora trebuia să fie ales preşedintele după alegeri, de data aceasta, datorită faptului că avem vacanţă, vacanţa în funcţie deja a preşedintelui, avem şi decizia Curţii Constituţionale, deci când nu mai există această presiune de timp, acest termen de două luni. Prin urmare, undeva până în toamnă mai există încă timp pentru identificarea acestei soluţii. Deci la momentul respectiv nu ştiu dacă până la alegerile locale sau imediat după deja va trebui să avem o poziţie consolidată. Dar încă o dată, repet, eu cred că există şanse ca să găsim soluţia şi s-avem un mandat de patru ani pentru acest parlament, pentru această alianţă de guvernare, ce şi-ar permite promovarea reformelor pe care le avem în programul de guvernare şi, respectiv, implementarea acestei agende europene.

R: Am să schimb puţin perspectiva. România s-a dorit avocatul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Nu ştiu cât de bine au şi reuşit autorităţile de la Bucureşti să comunice acest lucru, însă bănuiesc că nu există niciun fel de dubii în ce priveşte deschiderea şi determinarea României de a da acest ajutor Moldovei. Cât de eficientă însă vi se pare susţinerea României şi cum evoluează relaţiile bilaterale acum?

Igor Corman: În primul rând, vreau să vă spun că este firesc ca România să fie interesată într-o mişcare, aşa, rapidă a Republicii Moldova pe calea integrării europene. După alegerile din iulie 2009 vreau să spun că am revenit pe făgaşul normalităţii. Am urmărit mai multe acţiuni, vizite de tot felul la toate nivelurile care au arătat că revenim la o agendă pragmatică, aş spune eu, o agendă europeană în primul rând, la o deschidere. Pe dimensiunea parlamentară eu pot să vă spun că avem o relaţie foarte bună. Avem şi un protocol de cooperare între Parlamentul de la Chişinău şi Parlamentul României. Iată, intenţionăm în viitorul apropiat să creăm şi o comisie comună pentru integrare europeană, fapt care ne va permite să avem o platformă de discuţii, în primul rând, ca să putem profita de experienţa României, dacă vorbim de armonizarea legislativă. Profităm şi de faptul că acquis-ul comunitar este deja tradus în limba română. Sigur că în afară de acest element tehnic, armonizarea legislaţiei, unde, de fapt, sunt implicaţi şi experţii din secretariatele generale ale legislativelor, dar în afară de acest lucru este nevoie şi de un lobby în contextul european, în capitalele europene. Aici noi profităm şi de sprijinul europarlamentarilor români. Chiar săptămâna trecută am fost la Bruxelles şi m-am întâlnit cu mai mulţi dintre ei şi pot să vă asigur că există această deschidere mare, există această dorinţă de a ne sprijini. Este importat să avem şi noi foarte bine fixate priorităţile, ca să ştim cum să profităm de această deschidere. Eu cred în posibilităţile de cooperare şi bilaterală, şi trilaterală, împreună cu Ucraina, în privinţa identificării unor proiecte şi din fondurile europene. Sunt nişte proiecte de perspectivă pe care noi trebuie să le utilizăm şi cred asta este de fapt calea normală de dezvoltare a unor relaţii între cele două ţări, între România şi Republica Moldova.

R: Deschidere şi pragmatism, aşa aş concluziona în urma acestui dialog cu invitatul nostru de astăzi, domnul Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova.